Săptămâna trecută experţi în boli infecţioase proclamau că epidemia a ajuns la sfârşit în Suedia, în timp ce unii cercetători sugerează că suedezii au dezvoltat imunitate date fiind ratele mici de infectare, deşi nu este singura explicaţie şi teoriile imunităţii sunt lipsite de certitudini. Pe de altă parte, ţări precum Marea Britanie par a fi înclinate spre strategia Suediei, relatează CNN. De ce însă cazul Suediei este atât de diferit?
Cazul Suediei a tentat anumite guverne să ia în considerare strategia blândă a Suediei, care nu a impus carantine, dar oamenii de ştiinţă avertizează că este una riscantă, în condiţiile în care imunitatea populaţiei este o problemă nerezolvată a pandemiei. Marea Britanie pare a-şi modela răspunsul său după Suedia: în pofida unor creşteri-record a numărului de infectări, premierul Boris Johnson a mizat mai mult pe responsabilitatea personală decât pe restricţii. Printre cele mai recente măsuri a fost închiderea pub-urilor, barurilor şi restaurantelor la ora 10 – totuşi oamenii sunt serviţi în interior, unde se formează cozi şi ei se înghesuie în spaţii mici. În Suedia, pe de altă parte, nu se impun de regulă restricţii populaţiei prin lege, oamenii au fost îndemnaţi să păstreze distanţa socială şi să se spele pe mâini, în timp ce restaurantele au rămas deschise, la fel şi şcolile pentru cei sub 16 ani. Totuşi, Suedia a admis că abordarea sa a avut o vulnerabilitate, care a dus la o rată a mortalităţii ridicată pentru o ţară cu o populaţie de 10 milioane de oameni: peste 5.800 de oameni au murit, jumătate doar în azilurile de bătrâni.
Ministrul de Externe britanic Dominic Raab a ţinut să precizeze că noile măsuri britanice nu urmează modelul Suediei. Totuşi un reprezentat al guvernului britanic a confirmat pentru CNN că premierul Johnson a primit sfaturi de la arhitectul răspunsul Suediei la pandemie, expertul Anders Tegnell, cu două zile înainte de introducerea unor noi măsuri. „Premierul a examinat o gamă largă de opinii ştiinţifice în cursul weekendului trecut – duminică a ascultat mai mulţi oameni de ştiinţă şi a folosit dovezile furnizate pentru a-şi formula pachetul de măsuri. A fost o oportunitate ca mai mulţi oameni să ofere sfaturi”, a declarat acesta. Oficialii suedezi au avertizat că Suedia nu e în afara pericolului, deşi epidemia pare a se afla sub control după decesele din primăvară şi vară şi o rată a infecţiilor de circa 38 de cazuri la 100.000 de locuitori. Prin comparaţie, Marea Britanie are 87, iar Spania, 320.
Totuşi în ultima săptămână o uşoară creştere a numărului de infectări l-a determinat pe Tegnell, epidemiologul care consiliază guvernul , să admită că şi Suedia ar putea avea nevoie de măsuri un pic mai stricte la nivel local şi să recomande portul măştii în spaţii publice. Premierul suedez Stefan Löfven s-a arătat şi el îngrijorat de creşterea infecţiilor. Direcţia de Sănătate Publică din Suedia a negat că ar fi o schimbare de strategie în măsura în care a fost mereu dispusă să recomande măştile şi să ia măsuri în anumite situaţii. Interesul pentru cazul Suediei a marcat o resuscitare a dezbaterilor privind imunitatea de turmă care presupune că dobândirea imunităţii de către populaţia sănătoasă poate stopa răspândirea virusului până la stingerea epidemiei. Dar procentul ar trebui să fie de 60 sau 70% – o cifră mare care de regulă se obţine doar prin imunizare. Doar 15% din populaţia Stockhomului are anticorpi pentru SARS-CoV-2 Or, cercetările constând în teste de anticorpi au arătat că până şi populaţia din Stockholm, unul din cele mai lovite oraşe, are imunitate în proporţie de doar circa 15%. Ca o comparaţie, mai puţin de 10% din americani au ieşit pozitivi la testele de anticorpi, cifre departe de imunitatea de turmă, în timp ce totuşi protecţia oferită de aceştia este o altă necunoscută. Deşi la vârfurile pandemiei discuţiile s-au concentrat pe anticorpi, cercetătorii examinează şi rolul limfocitelor T, pe care organismul le angajează natural în lupta cu infecţiile.
În acest sens, un studiu al cercetătorilor de la Institutul Karolinska din Suedia au arătat că persoanele care rămân sănătoase au un nivel mai mare de reacţie a celulelor T decât ar fi de aşteptat. Ei au comparat probe de la oameni asimptomatici sau cu forme uşoare de COVID-19 cu donatori sănătoşi. Surprinzător a fost că reacţii imunitare ale limfocitelor T la virus au fost observate la 30% din donatorii sănătoşi de sânge – adică o imunitate de două ori mai mare decât persoanele care s-au vindecat de COVID-19 şi au dezvoltat anticorpi. Asta ar putea însemna că populaţia are de fapt un grad mai mare de imunitate decât aşteptat, deşi oamenii de ştiinţă nu ştiu asta cu certitudine. Imunologul Cecilia Söderberg-Nauclér, care lucrează la acelaşi institut , dar nu a contribuit la studiu, a precizat că reacţiile imunitare la virus nu demonstrează că persoana posedă imunitate la infecţia cu SARS-CoV-2. În plus, aceste rezultate nu sunt argumente pentru măsuri precum imunitatea de turmă…
Mai multe aici
