Cu 97 de milioane de euro pe an, Big Tech este sectorul cu cele mai mari cheltuieli pentru lobby în UE. Odată cu creșterea puterii financiare a sectorului, influența sa politică a crescut.
Cele mai mari companii de tehnologie (Big Tech) au cheltuit peste 97 de milioane de euro pe an făcând lobby instituțiilor UE pentru a produce noi reglementări legale în favoarea lor. Potrivit Corporate Europe Observatory (CEO), o organizație care studiază lobby-ul în UE, giganții digitali sunt sectorul cu cele mai multe cheltuieli de lobby, înaintea companiilor farmaceutice, industriei petrolului, finanțiștilor (12 milioane de euro), industria chimică. (17,75 milioane euro) sau industria auto (9,85 milioane euro).
Potrivit CEO, în timp ce peste 600 de organizații fac lobby în UE pe tema politicii economice digitale, aceasta este dominată de doar câteva corporații: Google, Facebook, Microsoft, Apple, Huawei, Amazon, IBM, Intel, Qualcomm, Vodafone. Aceste companii reprezintă 31 la sută din cheltuieli (32 din 97 de milioane de euro). Alte contribuții semnificative de lobby sunt aduse de companiile din economia platformelor digitale: bugetele Netflix, Airbnb, Uber, Spotify, Alibaba și eBay sunt între 600 000 și 900 000 de euro.
Cheltuielile mari oferă firmelor Big Tech acces privilegiat la factorii de decizie. Reprezentanții acestora au avut 271 de întâlniri cu înalți oficiali ai administrației UE, respectiv Comisia UE, Parlamentul UE și Consiliul UE.
Lobby-ul se face adesea și indirect, de exemplu prin intermediul think tank-urilor (de exemplu, Centrul European pentru Economie Politică Internațională, care este finanțat de Google), firme de consultanță și relații publice (de exemplu, FleishmanHillard), firme de avocatură, organizații neguvernamentale (ONG-uri), asociatii sau institutii academice.
Potrivit CEO, lobbyiștii celor mai mari șase platforme tehnologice și companii de infrastructură IT s-au întâlnit cu Comisia UE din decembrie 2019.
Google s-a întâlnit de 46 de ori, Facebook și Microsoft de 40 de ori, Amazon de 20 de ori și Apple și Huawei de 14 ori fiecare. Asta înseamnă 174 de contacte numai pentru grupul de top.
Pericolele care rezultă din această situație sunt largi: combaterea unei definiții restrânse a „dezinformarii”, cenzura pe internet, supravegherea generală a populației și eforturile de monopol subminează principiile democratice, sunt exemple triste de prea multă influență exercitată de aceste corporații.
Un alt exemplu este campania de lobby a Big Tech pentru a preveni restricțiile asupra modelului său invaziv și profitabil de supraveghere a reclamelor, o activitate de bază a companiilor digitale precum Google și Facebook.
Ca să înțelegeți ce însemnă puterea neîngrădită a Big Tech, amintiți-vă de cenzurarea din timpul pandemiei a oponenților regimului de restricții, a doctorilor și experților cu alte opinii despre vaccin, medicație și măsuri. Iar cel mai grav este că Big Tech poate alege președinți de țară și guverne, așa cum s-a întâmplat în SUA când republicanii în frunte cu Donald Trump au fost cenzurați și interziși în rețelele sociale iar acuzațiile de corupție la adresa lui Biden au fost blocate și șterse.
Mai este foarte puțin până când Big Tech va influența total alegerile în țările din UE după bunul plac iar noi vom privi neputincioși pentru că mesajele noastre de revoltă nu vor ajunge nicăieri.
