Nu veți găsi această informație în presa main stream, care e mai interesată de bani decât de adevăr. Dar este totuși o speranță pentru că încă mai sunt jurnaliști care prezintă adevărul (în speța de față The Epoch Times) și pentru că unele jurnale medicale și-au asumat riscul să prezinte astfel de dovezi științifice, validate, dar cutremurătoare.
Studiul care demonstrează transcrierea segmentului ARNm al vaccinului COVID în ADN-ul uman a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia. Documentul a fost transmis către revista de specialitate „Current Issues in Molecular Biology” pe data de 18 ianuarie 2022, iar după o evaluare științifică a fost acceptat pe 23 februarie și publicat două zile mai târziu, pe 25 februarie, cu titlul „Transcrierea inversă intracelulară in vitro a vaccinului ARNm BNT162b2 Pfizer BioNTech COVID-19, în linia celulară hepatică umană”. Publicarea studiului echivalează practic cu o validare academică, ceea ce exclude trimiterile la teoriile conspirației făcute de regulă de susținătorii vaccinurilor COVID.
Faptul că serul vaccinului nu rămâne în mușchiul deltoid în care este injectat nu mai e contestat de nimeni. Nici măcar de producătorii vaccinurilor COVID. După administrare, o bună parte din ser intră în circuitul sangvin și se acumulează în mai multe organe ale corpului uman (splină, ficat, măduvă osoasă, ovare etc.) (detalii în raportul confidențial Pfizer realizat la solicitarea autorităților japoneze).
De asemenea, într-un alt studiu, validat științific, s-a demonstrat că proteina Spike asociată vaccinului Pfizer ajunge în exozomi (veziculele din membranele celulelor care, prin transfer de material genetic, mediază comunicarea de la o celulă la alta – n.r.).
Nu în ultimul rând, în raportul de evaluare transmis de Pfizer către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) se arată că, potrivit analizei distribuției farmacocinetice realizată pe șoareci, o parte semnificativă din doza injectată (circa 18%) ajunge în ficat.
Conform organizației „Doctor for COVID Ethics”, prezența îndelungată a proteinei Spike produsă de vaccin în celulele organelor menționate este periculoasă întrucât, fiind prezentă pe membranele celulelor acestor organe, face din acestea ținte ale atacului auto-imun:
„Atâta timp cât proteina Spike apare fie pe exozomi, fie pe veziculele apoptotice [particulele rezultate de la celulele moarte – n.r] , înseamnă că ea este prezentă pe membranele celulare; și atâta timp cât se află acolo, sistemul imunitar va ataca acele celule”, avertizau cei de la Doctor for COVID Ethics.
Cercetătorii suedezi au analizat care sunt efectele vaccinului asupra celulelor hepatice umane și au descoperit nu doar faptul că „mesajul ARN” transmis de vaccin pătrunde în aceste celule, ci și că, în circa 6 ore de la administrare, codul ARNm este „transcris invers” în lanțul ADN (așa-numita „reverstranscriptază”).
În mod normal, procesul de transcriere pornește de la o porțiune a lanțului ADN care devine model pentru producerea moleculei de ARNm în nucleul celulei, iar apoi, după părăsirea nucleului, segmentul de ARNm instruiește celula să producă diversele tipuri de proteine necesare organismului. De aici și modul categoric în care autoritățile sanitare și producătorii vaccinurilor care au exclus cu vehemență ipoteza că vaccinurile ar putea afecta ADN-ul. În anumite situații însă, cum e în cazul retrovirușilor (ex. HIV), procesul se desfășoară în sens invers (retro): codul ARNm al virusului pătrunde în nucleul celulelor și se „transcrie” în secvența ADN, care apoi începe să instruiască organismul să producă proteinele pentru replicarea virusului. Conform studiului suedez, acest proces are loc și în cazul codului ARNm injectat în urma vaccinării COVID.
De ce este îngrijorătoarea transcrierea inversă a vaccinului ARNm?
În primul rând e îngrijorător că acest proces de transcriere inversă nu a fost identificat sau nu a fost studiat în timpul testelor clinice realizate de producătorii vaccinurilor. Prin urmare, nu au fost analizate nici potențialele efecte negative pe care le poate genera în organism.
Dar producătorii vaccinurilor și autoritățile sanitare nu doar că nu au luat evaluat în niciun fel acest posibil efect, dar au negat în permanență că ADN ar fi putea fi alterat prin „transcriere inversă” a codului ARNm livrat de vaccinurile COVID. În secțiunea „Mituri și adevăruri despre vaccinuri” a Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) se face următoarea precizare:
„Materialul genetic furnizat de vaccinurile ARNm nu intră niciodată în nucleul celulelor tale, adică în locul în care este păstrat ADN-ul tău. Vaccinurile COVID pe bază de vector viral livrează material genetic către nucleul celulei pentru a permite celulelor noastre să producă protecția împotriva COVID-19. Cu toate acestea, virusul vector nu are mecanismul necesar pentru a integra materialul său genetic în ADN-ul nostru, adică nu poate altera ADN-ul nostru” (CDC)
Studiul suedez demonstrează, cu rigoare științifică, faptul că astfel de asigurări date de CDC și alte autorități sanitare din toată lumea au fost pur și simplu hazardate și nefundamentate în niciun fel. ARNm-ul furnizat de vaccinurile COVID nu doar că pătrunde în nucleul celulelor noastre, dar se și „transcrie” în codul ADN, cu efecte incalculabile asupra organismului, pe termen mediu și lung.
Efecte negative posibile
Hepatita autoimună – autorii studiului recomandă o analiză suplimentară care „să investigheze dacă celulele hepatice prezintă și proteina Spike SARS-CoV-2 derivată din vaccin, care ar putea face din celulele hepatice o țintă pentru celulele T citotoxice reactive la proteina Spike, în urma amorsării anterioare. Există rapoarte privind cazurile unor persoane care au dezvoltat hepatită autoimună după vaccinarea BNT162b2”, subliniază cercetătorii suedezi.
Pe lângă exemplele invocate de aceștia, există dovezi științifice produse pe baza autopsiilor unor persoane decedate în urma vaccinării COVID, care demonstrează atacul sistemului imunitar asupra organelor interne în care ajunge serul vaccinului după administrare. Detalii aici.
Inhibarea proceselor de reparare a ADN-ului și despere scăderea imunității. Într-un alt studiu, tot suedez, (prezentat aici), s-a demonstrat că proteina Spike produsă de vaccin pătrunde în nucleul celulelor și afectează procesul de reparare a ADN-ului, precum și scăderea imunității, concomitent cu creșterea riscului de cancer.
Concluzii
Studiul prezentat în acest articol confirmă, din păcate, numeroasele avertismente ale multor medici sau cercetătoricare atrăgeau atenția asupra riscului interacțiunii dintre vaccinurile COVID și ADN-ul uman. Cei care au tras atunci semnale de alarmă au fost însă batjocoriți public cu eticheta de antivaxxeri sau de conspiraționiști. Unora dintre ei le-a fost distrusă reputația și cariera medicală. În cele din urmă au fost ignorați cu totul de presa main stream deși avertismentele lor indicau riscuri cutremurătoare pentru populația planetei.
Nu știm dacă genomul uman a fost afectat și încă nu am aflat exact care vor fi efectele adverse pe termen lung generate de această „transcriere inversă” a vaccinurilor COVID în codul ADN uman. Dar știm sigur că aceste efecte adverse grave există – le putem vedea în autopsiile realizate și în raportările din bazele de date oficiale ale autorităților sanitare din SUA și Europa. Rămâne de văzut cât de grav se vor manifesta pe termen lung și mai ales cât de mare va fi incidența lor la nivelul populației planetei care s-a vaccinat.
