Legea Serviciilor Digitale stipulează ca site-urile sau platformele online cu cel puțin 45 de milioane de utilizatori în UE să fie supuse unui control mai mult de reglementare, sub premisa că dețin o responsabilitate specială de a supraveghea internetul și de a oferi „siguranță” bazei lor de utilizatori, cu legislația extinzând considerabil capacitatea Bruxelles-ului de a controla așa-numitele „discurs de ură” și „dezinformarea”.
Libertatea de exprimare pe cale de dispariție în lumea „liberă”
Cei care nu respectă legea cenzurii până în februarie 2024 se vor confrunta cu amenzi din partea UE de până la 6% din veniturile lor globale și se vor confrunta cu o potențială interdicție din Europa.
Până acum, Comisia a identificat Alibaba AliExpress, Amazon Store, Apple AppStore, Bing, Booking.com, Facebook, Google Play, Google Maps, Google Search, Google Shopping, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Snapchat, TikTok, Twitter, Wikipedia, YouTube și Zalando ca cei care au nevoie de o „moderare a conținutului” mai strictă. De remarcat că lista conține și companii de comerț online sau servicii – Amazon, Alibaba, Zalando, Google Maps, Shopping, Play, AppStore – nu de conținut, deci ce se poate modera?
With great scale comes great responsibility 🇪🇺
Extra #DSA obligations as of 25 August for:
AliExpress
Amazon Store
AppStore
Bing
Booking
Google Maps
Google Play
Google Search
Google Shopping
Snapchat
TikTok
Wikipedia
YouTube
Zalando pic.twitter.com/CVmDuzkKe9— Thierry Breton (@ThierryBreton) April 25, 2023
Comisarul pentru piața internă al Uniunii Europene, Thierry Breton, și-a exprimat recent nemulțumirea când Elon Musk a decis să retragă Twitter din „codul voluntar de practică împotriva dezinformarii” al UE.
Dezinformarea, discursul de ură – motive inventate pentru a cenzura presa liberă și alternativă
Breton a subliniat importanța viitoarei Legi a serviciilor digitale (DSA) pentru combaterea dezinformarii, declarând: „Dincolo de angajamentele voluntare, combaterea dezinformarii va fi o obligație legală conform DSA începând cu 25 august”.
DSA își propune să stabilească un „mediu online sigur, previzibil și de încredere” care protejează consumatorii și descurajează dezinformarea.
Deși proiectul de lege pretinde că încearcă să protejeze libertatea de exprimare, Breton însuși a sprijinit Big Tech să ia cenzura în propriile mâini, exprimând aparent sprijinul pentru decizia Twitter de a interzice accesul președintelui de atunci, Donald Trump, în 2021, spunând că companiile de tehnologie „și-au recunoscut responsabilitatea, datoria și mijloacele de a preveni răspândirea conținutului viral ilegal”.
Există îngrijorări că aceste reglementări, dictate de cei în poziții de putere, pot duce la o interpretare subiectivă și egoistă a „siguranței”, „predictibilității” și „dezinformarii”.
Mulți se tem că DSA ar putea acorda o putere disproporționată organizațiilor oficiale pentru a controla dezinformarea, în ciuda faptului că aceste organisme sunt adesea implicate în răspândirea de informații înșelătoare.
DSA, prin reglementările sale complexe, obligă companiile de social media să trimită autorităților UE rapoarte de moderare a conținutului și de „atenuare a riscurilor”.
În esență, DSA pare să mărească controlul birocraților din UE asupra informațiilor de pe platformele de socializare, ridicând îngrijorări cu privire la potențialele restricții ale libertății de exprimare și posibilitatea de a folosi abuziv competențe largi de cenzură.
