Cu siguranță istoria va consemna finalul lunii octombrie 2022 ca un moment critic în care omenirea a fost foarte aproape de un al treilea război mondial sau de o confruntare nucleară. În perioada 18-26 octombrie, oficialii militari din mai multe state implicate în conflictul din Ucraina au avut un comportament cu totul neobișnuit față de perioada anterioară. După luni întregi în care dialogul dintre Occident și Rusia a lipsit cu desăvârșire, la finalul lunii octombrie șefii militari din opt state cu influență în sistemuil mondial de securitate au înroșit liniile telefonice pentru a purta discuții „urgente” privind o posibilă escaladare a războiului, ca urmare a utilizării unei „bombe murdare”.
„Vreau să reamintesc că o ‚bombă murdară’ conține un container cu izotopi radioactivi și o încărcătură explozivă. În cazul unei detonări a încărcăturii explozive, containerul este distrus iar substanța radioactivă este pulverizată printr-o undă de șoc care contaminează radioactiv zone întinse și provoacă morbiditate radioactivă. (…) Detonarea unui dispozitiv exploziv radiologic va conduce inevitabil la contaminarea radiologică pe o suprafață de câteva mii de metri pătrați.”
Prin urmare, „bomba murdară” nu reprezintă o armă nucleară, chiar dacă ea conține material radioactiv. Însă, utilizarea unui astfel de dispozitiv ar putea fi invocată pentru a acuza partea adversă că recurge la armamentul nuclear, ceea ce ar conduce inevitabil la o escaladare a conflictului și chiar la un răspuns nuclear real, din tabăra care s-ar simți amenințată.
Agitația șefilor militari din Rusia, Marea Britanie și SUA, manifestată sub imperiul urgenței, ne arată că amenințarea unei degenerări a conflictului a fost extrem de serioasă. Pe de altă parte, acest „test de stres” la care au fost supuși decidenții militari ne arată că există totuși responsabilitate la cel mai înalt nivel, inclusiv sau mai ales în cazul Rusiei. Există disponibilitate de comunicare pentru a evita o catastrofă nucleară. Vom vedea că în toate comunicatele oficiale, ambele părți salută faptul că a existat o linie de comunicare între cele două tabere.
Cum a început nebunia? Vizita fulger în SUA a secretarului britanic al Apărării
Totul începe cu ziua de 18 octombrie 2022, când secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a făcut o vizită fulger în SUA, la Pentagon, pentru a se întâlni de urgență cu omologul său american, secretarul Lloyd Austin. Această vizită fulger este foarte ciudată din două puncte de vedere.
Pe de-o parte, cum se menționează chiar în comunicatul de presă a al Secretariatului Apării din SUA, cei doi oficiali se întâlniseră cu doar o săptămână înainte, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor apărării ai NATO. Deci, în mod logic, subiectul întâlnirii a vizat aspecte care au survenit după întâlnirea de la Bruxelles. Explicațiile din comunicat că cei doi ar fi vorbit despre „eforturile continue de susținere a Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește furnizarea de asistență de securitate și despre importanța cooperării transatlantice și a securității regionale…” sunt foarte puțin credibile.
A doua ciudățenie e că a fost o întâlnire față în față. Cei doi oficiali ar fi putut discuta foarte bine prin telefon sau prin videoconferință, mai ales că totul părea foarte urgent! În legătură cu acest aspect, cotidianului britanic The Telegraph citează o sursă din Secretariatul Apărării din UK, apropiată de această vizită și care a susținut că „întâlnirea a avut loc față în față din cauza unor îngrijorări privind securitatea comunicațiilor dintre Pentagon și Ministerul Apărării”.
„Potrivit informațiilor disponibile, două organizații din Ucraina au primit ordine directe de a crea o așa-zisă ‚bombă murdară’. Lucrările sunt în stagiu final. Mai mult, avem informații despre contactele dintre Biroul Președintelui Ucrainei și reprezentanții Regatului Unit cu privire la recepționarea unor tehnologii pentru crearea de arme nucleare” – brief de presă al șefului trupelor rusești de protecție nucleară și chimică, , Lt-Gen. Igor Kirillov
Nu e lipsită de relevanță nici postarea de pe contul de Twitter al Ambasadei Rusiei din Marea Britanie care publică o declarație a ministrului rus de externe, Maria Zakharova, din care reiese că rușii au interceptat comunicarea dintre Londra și Washington:
„Sincer, nu îmi pasă cine a obținut această informație și cum. Mă interesează răspunsul Londrei la următoarea întrebare: „A trimis prim-ministrul din UK, Liz Truss, un mesaj către Secretarul de Stat SUA, Antony Blinken în care spunea „It’s done!” („S-a realizat”) imediat după explozia conductei de gaz Nord Stream?” – (De notat că premierul Liz Truss a demisionat a doua zi după vizita ministrului britanic al Apărării la Pentagon!)
Un alt argument care susține ipoteza că întâlnirea de la Pentagon ar fi fost motivată de faptul că rușii ar fi aflat că Ucraina pregătește utilizarea unei „bombe murdare” pentru a provoca escaladarea conflictului este interviul acordat presei ruse de comandatul Grupului Comun al Forțelor Armate Rușești implicate în operațiunea militară specială, gen. Sergei Surovikin. Relatarea acestuia a avut loc chiar pe 18 octombrie, în ziua întâlnirii de la Pentagon dintre oficialii militari ai SUA și UK. Printre altele, generalul rus afirmă că deține informații despre trei posibile atacuri ale Ucrainei:
„Avem date privind posibila utilizare de către regimul de la Kiev a unor metode de război interzise, în apropiere de Kherson, despre pregătirea unui atac cu rachete masiv asupra barajului centralei hidroelectrice de la Kahkovkal, precum și despre lansarea unui atac nediscriminat cu rachete și cu artilerie asupra orașului.” – 18 octombrie 2022, Gen. Sergei Surovikin
Telefoanele roșii au sunat în toate cancelariile importante
La nivel oficial, contactele dintre cancelariile occidentale și Moscova au încetat în totalitate chiar de la începutul conflictului din Ucraina, după câteva încercări timide al președintelui Franței, Emmanuel Macron de a menține un dialog cu partea rusă. (Discuțiile dintre Franța și Rusia au încetat după ce Putin l-a acuzat pe Macron că ar fi încălcat uzanțele diplomatice, publicând detalii ale convorbirii fără acordul omologului său).
Contrar acestei evoluții, după întâlnirea miniștrilor apărării ai SUA și UK, a urmat o adevărată sarabandă de apeluri telefonice între șefii militari din SUA, Rusia, Turcia, Franța, Marea Britanie și Ucraina , iar puțin mai târziu și cu cei din China și India. Telefoanele roșii au sunat în toate aceste cancelarii, după ce stătuseră tăcute luni de zile! Deci ceva important s-a întâmplat sau a fost pe punctul de a se întâmpla.
Telefoane de urgență ale secretarului Apărării din SUA cu omologii săi din Turcia, Rusia și Ucraina
În următoarele două zile după întâlnirea cu omologul său britanic (19-20 octombrie), secretarul Apărării american i-a sunat pe miniștrii apărării din Turcia, Rusia și Ucraina. Știm că discuțiile au fost despre Ucraina (se menționează în comunicatul de presă al Ministerului Apărării din Rusia). Dar sunt două aspecte semnificative în această fază.
În primul rând, faptul că secretarul american al Apărării a inițiat aceste apeluri, ceea ar putea indica punerea în aplicare a unei decizii luate împreună cu omologul său britanic la întâlnirea de le Pentagon.
În al doilea rând, știm că problemele legate de Ucraina sunt foarte sensibile, dată fiind „importanța menținerii liniilor de comunicare” între SUA și Rusia, după cum se menționează în comunicatul oficial american, emis după discuția telefonică dintre Austin și Shoigu.
Or, menținerea comunicării între doi adversari devine foarte importantă atunci când există riscul ca una dintre părți să interpreteze greșit intențiile celeilalte, iar din acest motiv să inițieze acțiuni nedorite de niciuna dintre tabere, cum s-ar întâmpla în cazul unei reacții la amenințarea nucleară.
Seria de telefoane inițiate de ministrul rus al Apărării cu privire la „bomba murdară” ucraineană
Pe 23 octombrie, ministrul Apărării al Federației Ruse, gen. Sergei Shoigu îi contactează telefonic pe omologii săi din Franța, Turcia, Marea Britanie și SUA. Este pentru prima oară când se menționează oficial că discuțiile au fost despre „o posibilă provocare a Ucrainei prin folosirea unei bombe murdare”.
Este importantă și ordinea în care sunt apelați miniștrii. Sunt sunați întâi cei care au fost mai deschiși pentru o soluție de compromis între Rusia și Ucraina. Primul pe listă e ministrul Apărării din Franța, Sebastien Lecornu, care a fost sunat de Shoigu pe 23 octombrie, înainte de ora 13:45 (ora emiterii comunicatului despre convorbirea celor doi). Urmează apoi, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, care a fost sunat înainte de 14:45.
În ambele discuții, Shoigu s-a referit explicit la intențiile Ucrainei de a detona o bombă murdară, cu scopul provocării escaladării conflictului. Este deci evidentă intenția ministrului rus de a-și informa omologii din Franța și Turcia. Cele mai probabile motive al aceste informări sunt de a da asigurări că, în cazul producerii evenimentului, nu Rusia este autorul și probabil pentru a cere Turciei și Franței să intervină în grupul aliaților occidentali pentru a opri un astfel de deznodământ.
Mai târziu, în aceeași zi de 23 octombrie, ministrul rus îi sună și pe omologii săi din Marea Britanie (înainte de 17:00 ) și SUA (înainte de 18:00). De această dată în comunicatele rușilor despre discuțiile purtate, nu se mai face referire la „bomba murdară”, ci doar la un dialog despre situația din Ucraina. În schimb, în comunicatul emis de americani se pot sesiza nuanțe de ostilitate. Se afirmă că „Secretarul Austin a respins orice pretext de escaladare al Rusiei”. E pentru prima oară când se menționează că Rusia ar căuta „un pretext pentru a escalada conflictul”. Tonul aspru al comunicatului american ar putea indica faptul că discuția dintre cei doi a fost tensionată. Dar totuși, e afirmată nevoia (și implicit disponibilitatea) de menținere a canalelor de comunicare între cele două tabere.
Câteva zile mai târziu, pe 26 octombrie, Shoigu îi va suna și pe miniștrii apărării din India și China, pentru a discuta același subiect al îngrijorării Rusiei privind „posibilele provocări ale Ucrainei de a folosi o bombă murdară”. Și se pare că aceste informări au contat foarte mult în relația celor două state cu Rusia. În urma întâlnirii la nivel înalt Germania-China, cancelarul Olaf Scholz l-a acuzat pe Putin că ar intenționa să folosească armament nuclear. În schimb, președintele Chinei, Xi Jinping, a spus că se opune „utilizării sau amenințării de a se utiliza arme nucleare” în conflictul din Ucraina, dar nu s-a referit în niciun fel la Rusia sau la Putin.
Definirea retoricii occidentale despre „bomba murdară”
Imediat după intervențiile telefonice ale ministrului rus al Apărării, tot în ziua de 23 octombrie, are loc o nouă discuție telefonică între secretarii Apărării din SUA și Marea Britanie. Este foarte probabil ca, în cadrul acestei discuții, cei doi să fi stabilit liniile principale de comunicare în privința acuzației Rusiei la adresa Ucrainei. După această convorbire, toate intervențiile oficiale ale decidenților occidentali pe acest subiect au livrat aceleași mesaje, exprimate în termeni aproape identici.
„Statele Unite resping acuzațiile evident false („transparently false”) ale ministrului Apărării Shoigu că Ucraina se pregătește pentru utilizarea unei bombe murdare pe teritoriul propriu. Lumea își va da seama de orice încercare a Rusiei de a folosi această acuzație drept pretext pentru escaladare”
„Țările noastre au spus clar că resping acuzațiile evident false („transparently false”) ale Rusiei că Ucraina se pregătește pentru utilizarea unei bombe murdare pe teritoriul său. Lumea își va da seama de orice încercare a Rusiei de a folosi această acuzație drept pretext pentru escaladare. În continuare, respingem orice pretext pentru escaladare din partea Rusiei.”
Regăsim ideea că acuzațiile Rusiei împotriva Ucrainei privind utilizarea bombei murdare ar fi false și ele ar constitui de fapt un pretext al rușilor de a escalada conflictul.
Scenariul rusesc: Ucraina intenționează să folosească bomba murdară pentru a acuza Rusia de folosirea armamentului nuclear
După publicarea declarației comune a miniștrilor de externe ai SUA, Franța și Marea Britanie se declanșează practic un război comunicațional între Occident și Federația Rusă.
„Provocarea are ca scop acuzarea Rusiei că folosește arme de distrugere în masă în teatrul de operațiuni din Ucraina, ceea ce ar declanșa o puternică campanie anti-rusă pentru a submina încrederea în Moscova. (…) Ucraina se așteaptă ca provocarea cu o bombă murdară va intimida populația, va crește fluxul de refugiați și va acuza Federația Rusă de terorism nuclear”.
În brieful de presă se oferă multe detalii despre declarațiile oficialilor ucraineni privind utilizarea armamentului nuclear, dar și despre resursele nucleare și radioactive ale Ucrainei, cât și despre experții ucraineni familiarizați cu programele nucleare. Toate detaliile converg spre concluzia că „Ucraina are un motiv pentru a folosi bomba murdară, precum și capacitatea științifică, tehnică și de producție pentru a o construi”.
„Regimul de la Kiev intenționează să camufleze explozia acestui tip de muniție sub un efect extraordinar de focos nuclear rusesc de mică putere care conține uraniu îmbogățit. Prezența izotopilor radioactivi în aer va fi înregistrată de senzorii Sistemului Internațional de Monitorizare instalați în Europa, ceea ce va conduce la acuzații suplimentare că Federația Rusă folosește arme nucleare tactice.”
Mai departe, materialul prezentat de ofițerul rus amintește de o provocare similară privind utilizarea, sub steag fals, a unei bombe chimice, de către oponenții regimului Assad, ceea ce a condus la un atac cu rachete din partea SUA asupra Siriei.
Telefoanele continuă la nivelul șefilor de stat major
În aceeași zi de 24 octombrie, în care Rusia prezintă motivele pentru care Ucraina ar folosi bomba murdară, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, are o convorbire telefonică cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, iar apoi din nou cu ministrul Apărării ucrainean. Potrivit comunicării oficiale, în ambele convorbiri se reia retorica privind „acuzațiile false ale Rusiei că Ucraina se pregătește să folosească o bombă murdară pe teritoriul propriu”.
În după-amiaza aceleiași zile de 24 octombrie, șeful Statului Major al forțelor armate rusești, gen. Valery Gerasimov, îi telefonează omologului său britanic, Amiralul Sir Tony Radakin. Comunicatul de presă britanic emis urma acestui eveniment „respinge acuzațiile Rusiei că Ucraina ar planifica acțiuni pentru escaladarea conflictului”.
Cine minte și cine spune adevărul?
Ne aflăm așadar în fața a două scenarii opuse.
- Rusia susține că Ucraina ar fi intenționat să folosească bomba murdară pentru a escalada conflictul, în sensul determinării unei reacții din partea Occidentului împotriva Federației Ruse, după ce SUA anunțase deja că dacă Putin va folosi armament nuclear, Rusia va suporta „consecințe oribile”.
- De cealaltă parte, cancelariile occidentale susțin că, dimpotrivă, Rusia ar fi lansat aceste acuzații „evident false” pentru a avea un pretext de a escalada ea însăși conflictul și că lumea își va da seama că este o făcătură.
Deci cine minte și cine spune adevărul?
Despre „teritoriul propriu”
Un detaliu important în comunicarea occidentală este referința la „teritoriul propriu” ucrainean, unde, potrivit acuzațiilor Rusiei, regimul de la Kiev ar fi intenționat să folosească bomba murdară. Această referire la teritoriul propriu al Ucrainei este inconsistentă cu teza că Rusia ar căuta un pretext pentru a escalada ea însăși conflictul. Dacă efectele unei bombe murdare s-ar resimți doar teritoriul Ucrainei, atunci Rusia nu ar fi afectată în niciun fel. Victima ar fi Ucraina. Deci Rusia nu ar avea niciun „pretext” pentru a escalada conflictul – cum susțin SUA, UK, Franța și NATO. Prin urmare, folosirea acestei acuzații împotriva Ucrainei nu se servește în niciun fel nevoia Rusiei de a găsi “un pretext” pentru escaladare. Nu poți să dai vina pe o victimă pentru a-ți justifica o acțiune și mai agresivă!
Dimpotrivă, utilizarea bombei murdare pe teritoriul ucrainean ar motiva o implicare în conflict a aliaților occidentali, care deja au amenințat că vor face acest lucru dacă Rusia folosește armament nuclear. Interesul Rusiei e mai degrabă să evite, decât să provoace o escaladare a războiului. Așadar, mențiunea „pe teritoriul propriu” al Ucrainei, validează mai degrabă scenariul rusesc decât pe cel occidental.
Despre „escaladarea conflictului”
În al doilea rând, observăm că ambele părți se acuză reciproc că ar intenționa să escaladeze conflictul. Rusia acuză Ucraina că vrea să folosească bomba murdară pentru a escalada, iar Occidentul acuză Rusia că folosește această acuzație ca pretext pentru a escalada.
E firesc să ne întrebăm cine și de ce ar fi mai interesat de o escaladare a conflictului?
În mod cert, o escaladare ar avantaja Ucraina, dacă asta ar implica intervenția NATO sau cel puțin a SUA în război, ceea ce i-ar asigura probabil victoria în fața Federației Ruse și stabilirea unei păci din poziția de învingător.
În schimb, e foarte puțin probabil ca Rusia să-și dorească o escaladare și să caute un pretext în acest sens, tocmai din motivul arătat mai sus: escaladarea ar putea aduce pe câmpul de luptă un adversar mult mai puternic (NATO sau SUA), decât cel cu care s-a luptat până acum. De ce ar risca Rusia acest lucru? Nu e deloc în interesul ei. Pe câmpul de luptă, Rusia a ocupat 15% din teritoriul ucrainean și pare să fi preluat din nou controlul liniei de front, după încetarea ofensivei ucrainene din septembrie. De ce și-ar înrăutăți Rusia această poziție favorabilă printr-o escaladare care să provoace intrarea NATO sau SUA în război? Dimpotrivă, interesul Rusiei ar fi mai degrabă o de-escaladare a războiului și începerea negocierilor de pace de pe actuala pozițiie de superioritate.
În plus, după ce luni de zile Rusia a fost acuzată în permanență că ia în calcul utilizarea armamentului nuclear, referința o bombă cu încărcătură radioactivă ar fi fost probabil ultimul scenariu la care s-ar fi gândit decidenții ruși dacă ar fi urmărit să-și creeze un pretext pentru escaladarea conflictului.
În fața acestor argumente, fiecare poate trage concluzia unde e adevărul și unde e propaganda.
Concluzii
- Cel mai probabil, Rusia s-a temut că dacă nu contactează decidenții militari occidentali, Ucraina chiar ar fi putut detona o astfel de bombă, ceea ce ar fi obligat NATO sau SUA să intervină activ în conflict. Rusia a realizat probabil că dacă nu intervine înainte de a se produce evenimentul, atunci lucrurile vor intra pe făgașu ireversibil al escaladării conflictului, contrar intereselor sale strategice și militare actuale.
- De cealaltă parte, cancelariile occidentale s-au temut că dezvăluirea planurilor Ucrainei de a folosi o ‘bombă murdară‘ ar putea compromite total imaginea Kievului la nivel internațional, ceea ar fi afectat tot efortul de a sprijini armata ucraineană, cu bani și armament.
- Amenințarea utilizării bombei murdarea și escaladarea conflictului către al treilea războimondial sau către o confruntare nucleară a fost cât se poate de reală.
- În pofida discursului extrem de agresiv al SUA față de Putin și Rusia, în plan real există responsabilitate și echilibru la nivelul militar superior din SUA. Decidenții militari americani înțeleg bine rolul menținerii canalelor de comunicare cu omologii lor ruși și sunt pregătiți să comunice pentru a detensiona situații ce ar putea degenera într-o confruntare nucleară. Așa pare că s-a întâmplat și în acest caz. Este puțin probabil ca americanii să fi știut și să fi aprobat utilizarea bombei murdare de către Ucraina, dacă acest plan a existat cu adevărat. Nu se poate spune același lucru depre șefii miliatri din Marea Britanie. Cel mai probabil, americanii au fost informați de britanici cu privire la acest plan, după ce aceștia din urmă au realizat că Rusia a interceptat discuții cheie pe tema bombei murdare dintre UK și Ucraina. Aflând de acest lucru, americanii au încercat să “repare” situația prin punerea în funcțiune a unei mașinării de propaganda care să îndrepte degetele acuzatoare, de la Ucraina, către Rusia.
După 8 luni de război în care comunicarea dintre tabere a lipsit cu desăvârșire, în doar o săptămână, între 19 și 26 octombrie, au avut loc nu mai puțin de 16 convorbiri telefonice urgente, între comandanții militari din 8 state care joacă un rol major în sistemul mondial de securitate.
În acest context e important și comunicatul forțelor navale americane care a anunțat că pe 21 octombrie, adică în plin vârtej al telefoanelor roșii, comandantul Centrului de Comandă SUA, gen. Michael „Erik” Kurilla și comandantul Flotei a Cincea a SUA, vice-amiralul Brad Cooper s-au aflat la bordul submarinului putători de rachete balistice nucleare, USS West Virgina, care se afla în apele internaționale ale Mării Arabiei.
Potrivit analizei unei publicații rusești pe teme de securitate, Vzglyad, „scopul acestor nave este întotdeauna secret și nu se dezvăluie niciodată locația în care patrulează. Faptul că acum locația acestui submarin cu rachete balistice nucleare este în mod intenționat prezentată e imposibil de interpretat altfel decât un semnal special. Este dificil să ne amintim când s-a mai întâmplat anterior ca un comandant militar american să fi vizitat în acest mod clar și deschis o navă, aflată într-o misiune de război. Acest lucru e direct legat de sistemul de descurajarea nucleară care există între Rusia și Statele Unite”.
Altfel spus, SUA a dorit să transmită un mesaj că este pregătită să reacționeze cu armament nuclear împotriva Rusiei, dacă lucrurile degenerează.
Așadar, atât de aproape a fost umanitatea de un conflict nuclear!
*
* *
Prezentare cronologică a evenimentelor:
18 octombrie
- Are loc întâlnirea la Pentagon între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace. În comunicatul Secretariatului Apărării din SUA nu se oferă prea multe detalii despre ce au discutat cei doi oficiali.
- Comandatul Trupelor grupului comun al forțelor armate rusești care activează în cadrul „operațiunii militare speciale”, Gen. Sergey Surovikin, oferă un interviu presei ruse, în care are date „privind posibila utilizare de către regimul de la Kiev a unor metode de război interzise, în apropiere de Kherson”.
19 octombrie
- Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și omologul său turc, ministrul Apărării Naționale, Hulusi Akar. Cu excepția unor formule diplomatice generale, comunicatul nu oferă detalii despre conținutul discuțiilor.
21 octombrie
- Are loc o convorbire telefonică între secretarul Apărării al SUA, Lloyd Austin și ministrul rus al Apărării, Sergei Shoigu. Comunicatul de presă american este foarte sumar. Se menționează doar că Austin a „accentuat importanța menținerii liniilor de comunicare” cu partea rusă. În comunicatul ministrului rus al Apărării se menționează că „părțile au discutat probleme de securitate internațională și în special despre situația din Ucraina”. La scurt timp după această convorbire,
- Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin și ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, au o convorbire telefonică. Comunicatul Departamentului SUA al Apărării nu oferă detalii despre convorbire. Știm însă că această discuție a avut loc la scurt timp după convorbirea telefonică dintre Austin și omologul său rus, ministrul Apărării Sergey Shoygu (comunicatul despre discuția cu partea ucraineană a fost emis după cel privind convorbirea cu partea rusă)
- Forțele Navale SUA emit un comunicat de presă despre vizita comandantului Centrului de Comandă SUA, gen. Michael „Erik” Kurilla și comandantul Flotei a Cincea a SUA, vice-amiralul Brad Cooper la bordul submarinului putător de rachete balistice nucleare, USS West Virgina, care se afla în apele internaționale ale Mării Arabiei. Analiștii consideră că e vorba de un semnal adresat Rusiei că SUA sunt pregătite să lanseze lovituri nucleare.
23 octombrie
- Ora 13:45. Ministrul Apărării din Federația Rusă, Gen. Sergei Shoigu, a avut o convorbire telefonică cu ministrul Apărării al Franței, Sebastien Lecornu. Comunicatul părții ruse menționează că „s-a discutat despre situația din Ucraina care se deteriorează rapid” și că Gen. Shoigu i-a împărtășit omologului său „îngrijorările privind o posibilă provocare a Ucrainei prin folosirea unei „bombe murdare”.
- Ora 14:45. Ministrul Apărării din Federația Rusă, Gen. Sergei Shoigu, a avut o convorbire telefonică cu ministrul Apărării al Turciei, Hulusi Akar. Comunicatul părții ruse menționează că „s-a discutat despre situația din Ucraina care se deteriorează rapid” și că Gen. Shoigu i-a împărtășit omologului său „îngrijorările privind o posibilă provocare a Ucrainei prin folosirea unei „bombe murdare”.
- Ora 17:00. Ministrul Apărării din Federația Rusă l-a telefonat pe secretarul britanic al Apărării. Comunicatul părții ruse e foarte sumar și menționează doar că s-a discutat despre situația din Ucraina.
- Ora 18. Ministrul Apărării din Federația Rusă l-a telefonat pe secretarul Apărării din SUA. Comunicatul părții ruse e foarte sumar și menționează doar că s-a discutat despre situația din Ucraina. În comunicatul emis de partea americană se spune că apelul telefonic a fost inițiat de ministrul rus al Apărării, dar nu se spune încă nimic despre bomba murdară. Se menționează doar că „Secretarul Austin a respins orice pretext de escaladare al Rusiei” și a „reafirmat valoarea continuării comunicării”.
- Are loc o convorbire telefonică între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace. În comunicat nu se oferă detalii, în afară de faptul că a fost o continuare a discuției dintre cei doi la Pentagon.
- Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat cu omolgul său ucrainean, ministrul de Externe Dmytro Kuleba. În comunicatul de presă emis de Secretariatul de Stat al SUA se precizează că „Statele Unite resping acuzațiile evident false („transparently false”) al ministrului Apărării Shoygu că Ucraina se pregătește de utilizarea unei bombe murdare pe teritoriul propriu” și că „ lumea își va da seama de orice încercare a Rusiei de a folosi această acuzație drept pretext pentru escaladare”.
- În urma unei discuții telefonice între miniștrii de externe din SUA, Franța și Marea Britanie, este emisă o declarație comună în care se spune că cele trei țări „resping acuzațiile evident false („transparently false”) ale Rusiei că Ucraina se pregătește de utilizarea unei bombe murdare pe teritoriul propriu” și că „lumea își va da seama de orice încercare ca această acuzație să fie folosită ca pretext pentru escaladare”
24 octombrie
- Ora 14:15, Șeful Trupelor de Protecție Nucleară, Biologică și Chimică din Federația Rusă, Lt-Gen. Igor Kirillov prezintă un brief de presă privind analiza riscului ca Ucraina să folsească o bombă murdară. „Ministerul Apărării din Federația Rusă are informații că regimul de la Kiev planifică o provocare prin detonarea unei așa-numite „bombe murdare” sau a unui focos nuclear de intensitate scăzută”. „Provocarea are ca scop acuzarea Rusiei că folosește arme de distrugere în masă în teatrul de operațiuni din Ucraina, ceea ce ar declanșa o puternică campanie anti-rusă pentru a submina încrederea în Moscova. În brief se menționează toate delcarațiile președintelui ucrainean cu privire la intenția ca Ucraina să redevină un stat nuclear sau al apelurile acestuia către statele NATO de folosi atacuri nucleare preventive împotriva Rusiei. De asemenea, este descrisă situația de la centrala nucleară de la Zaporojie. Însă textul insistă pe intenția Ucrainei de a fabrica și de a utiliza o „bombă murdară”. „Potrivit informațiilor disponibile, două organizații din Ucraina au primit ordine directe de a crea o așa-zisă ‚bombă murdară’. Lucrările sunt în stagiu final. Mai mult, avem informații despre contactele dintre Biroul Președintelui Ucrainei și reprezentanții Regatului Unit cu privire la recepționarea unor tehnologii pentru crearea de arme nucleare”. În continuare, brieful de presă, descrie în amănunt capacitățile și resursele de care dispune Ucraina pentru a construi o bombă murdară. „Vreau să reamintesc că o ‚bombă murdară’ conține un container cu izotopi radioactivi și o încărcătură explozivă. În cazul unei detonări a încărcăturii explozive, containerul este distrus iar substanța radioactivă este pulverizată printr-o undă de șoc care contaminează radioactiv zone întinse și provoacă morbiditate radioactivă”, se mai arată în brief. „Regimul de la Kiev intenționează să camufleze explozia acestui tip de muniție sub un efect extraordinar de focos nuclear rusesc de mică putere care conține uraniu îmbogățit. Prezența izotopilor radioactivi în aer va fi înregistrată de senzorii Sistemului Internațional de Monitorizare instalați în Europa, ceea ce va conduce la acuzații suplimentare că Federația Rusă folosește arme nucleare tactice.” Mai departe, materialul preznetat de ofițerul rus, amintește de o provocare similară când s-a utilizat sub steag fals o bombă chimică, urmat de un atac cu rachete asupra Siriei din partea SUA.
- Convorbire telefonică între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin și secretarul de general al NATO, Jens Stoltenberg. În comunicatul Departamentului SUA al Apărării se precizează că cei doi lideri au discutat despre „acuzațiile false ale Rusiei că Ucraina se pregătește să folosească o bombă murdară pe teritoriul propriu”.
- O nouă convorbire telefonică între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și ministrul Apărării din Ucraina, Oleksii Rezinov. În comunicatul oficial emis de partea americană se menționează că „Statele Unite resping acuzațiile false făcute în mod public de Rusia despre Ucraina și orice tentativă de a le folosi ca pretext pentru o nouă escaladare rusească a războiului ilegal și injust împotriva Ucrainei”.
- După-amiaza, a avut loc o convorbire telefonică între șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Amiralul Sir Tony Radakin și șeful Statului Major din Rusia, Gen. Valery Gerasimov, la cererea celui din urmă. În comunicatul Ministerului Apărării din UK se menționează că șeful Statului Major al Apărării a respins acuzațiile rusești că Ucraina a planificat acțiuni de escaladare a războiului și a reafirmat sprijinul durabil al Marii Britanii pentru Ucraina. În comunicatul britanic nu se menționează nimic despre „bomba murdară”. În schimb, comunicatul emis de partea rusă (la ora 18:20 ora Rusiei) se spune explicit că cei doi „au discutat despre situația privind posibila utilizare de către Ucraina a unei bombe murdare”
- Șeful Statului Major al SUA, Gen. Mark Milley a avut o convorbire telefonică cu șeful Statului Major din Rusia, Gen. Valery Gerasimov. Comunicatul de presă al Statului Major din SUA menționează că cei doi au discutat „mai multe probleme îngrijorătoare legate de securitate” și au agreat să mențină deschise liniile de comunicare. În schimb, agenția de presă rusă, RIA a menționat că cei doi au „discutat despre posibilitatea ridicată de Moscova că Ucraina ar putea folosi o bombă murdară”.
26 octombrie
- Ministrul rus al Apărării gen. Sergei Shoigu a avut o dicuție telefonică cu omologul său indian, ministrul Apărării Rajnath Singh în care au discutat despre îngrijorarea Rusiei privind „posibilele provocări ale Ucrainei de folosi o bombă murdară”, după cu se arată în comunicatul emis de partea rusă.
- Ministrul rus al Apărării Gen. Sergei Shoigu a avut o dicuție prin videoconferință cu omologul său chinez, ministrul Apărării Naționale Gen. Wei Fenghe în care au discutat despre îngrijorarea Rusiei privind „posibilele provocări ale Ucrainei de folosi o bombă murdară”, după cu se arată în comunicatul emis de partea rusă.
