Recent s-a publicat că China intenționează să își evalueze toți cei 1,4 miliarde de cetățeni și să-i împartă pe fiecare în funcție de înclinațiile sale politice (de exemplu, sprijinul acordat guvernului), comportamentul social, istoricul cumpărăturilor și prietenii lor. Într-un program numit „Scor de credit social” (da, da, chiar ca in serialul Black Mirror de pe Netflix); statul determină ce este permis cetățenilor să facă și care sunt ratingurile sale. Mai mult, potrivit rapoartelor, planul prevede penalități pentru cei care obțin note mici, cum ar fi limitarea ieșirii din țară, internet mai lent, acces limitat la credite bancare, companii și limitarea capacității de a lucra în anumite domenii.
Această poveste suna pentru mulți ca realizarea viziunii cărții lui George Orwell din 1984, dar se întâmplă în viața reală în timp ce citiți aceste rânduri. Acest sistem care presupune cu alte cuvinte acordarea unui scor fiecarui cetatean in functie de comportamentul lui in societate a fost testat inca din 2014 in diferite regiuni ale Chinei. Oamenii și-au văzut afectat scorul inclusiv de abateri minore, cum ar fi faptul ca și-au plimbat câinele fără lesă.
Centrul Național de Informare a Creditelor Publice din China a publicat în 2019 un raport în care se spune că a oprit 17,5 milioane de oameni să cumpere bilete de avion și 5,5 milioane să nu urce într-un tren în 2018, deoarece aveau scoruri mici de „credit social”. Alte 290.000 de persoane au fost oprite să obțină un loc de muncă mai bine plătit și 128 de persoane nu au putut părăsi țara pentru că nu iși plătiseră încă taxele, potrivit Associated Press, care a obținut o copie a raportului.
În același timp, Facebook a anunțat în martie anul trecut că a ajuns la 1,45 miliarde de utilizatori activi ai rețelelei sociale din întreaga lume, în ciuda scandalului aferent analizei Cambridge Analitica, urmat de chemarea lui Mark Zuckerberg într-o audiere în Senatul SUA și încă mai crește.
De asemenea, exista și alți giganți ai Internetului, cum ar fi Google, Apple, Instagram, Twitter și alte aplicații de partajare a informațiilor care atrag informații personale aproape nelimitate despre noi. Toată lumea stochează aceste informații și le folosește cu ajutorul unor algoritmi sofisticati de Big Data pentru a vedea ce conținut ne interesează – conținut care afectează în cele din urmă ceea ce cumpărăm, ceea ce credem, opiniile și înclinațiile din inimile noastre.
Faptul că primim reclame foarte specifice de la unele motoare de cautare și rețele sociale provine tocmai din utilizarea acestor Big Data sofisticate, analizând domeniile intereselor noastre și construind un profil de consumator corect. Un alt exemplu de utilizare a informațiilor colectate de la noi, în acest caz la nivelul organizațiilor de securitate ale țărilor, este utilizarea tehnologiilor de recunoaștere a feței de către aeroporturi, în scopul localizării și identificării suspecților (sau nu) care intră în țară. Aceste tehnologii utilizează algoritmi sofisticați de inteligență artificială și Big Data. Și asta este doar vârful aisbergului.
Toate acestea nu vin să vă convingă să vă abțineți de la participarea la activități în rețelele sociale. Trăim într-o lume conectată online. În lumea de astăzi, alături de intruziunea confidențialității care are loc în fiecare zi, rețelele sociale oferă destul de multe avantaje care produc valoare pentru noi. Cu toate acestea, în cazul clasificării și etichetării cetățenilor din China, și cazul Cambridge într-o oarecare măsură, aruncă o umbră grea asupra rezultatelor utilizării și schimbului de informații într-un mod nereglementat.
Regulamentul – GDPR european, care a intrat în vigoare din 2018 este în acest context o inițiativă vitală și binevenită, care include reglementări pentru protecția informațiilor personale ale rezidenților UE. Acesta impune ca orice organizație din interiorul sau din afara UE care poate avea acces la informații personale despre rezidenții UE, inclusiv organizații care comercializează produse și furnizează servicii cetățenilor UE să se conformeze GDPR. Sancțiunile pentru încălcarea reglementărilor pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri anuală globală a organizației sau 20 de milioane de euro.
De asemenea, este important să abordăm semnificația morală și etică a necesității de a proteja viața privată. Într-o lume conectată, unde informațiile noastre sunt stocate și partajate în cloud și dispozitive mobile, reglementarea poate reduce un volum semnificativ de informații expuse și, astfel, pentru a proteja confidențialitatea utilizatorilor.
Concluzia mai mult decât firească este o prezență online atentă și cu măsură.
