Proiectul de lege anunțat cu surle și trâmbițe de ministrul Muncii, Raluca Turcan, nu are aproape deloc șanse să treacă de un examen constituțional, dacă va fi contestat la Curtea Constituțională.
Îngrădirea dreptului la muncă
Textul actului normativ prezintă mai multe vicii evidente de constituționalitate. Chiar dacă ministrul susține că toate prevederile legii sunt opționale, adică angajații pot opta pentru o variantă sau alta, în realitate, sunt îngrădite mai multe drepturi constituționale. Iar aceste încălcări ale drepturilor fundamentale garantate de Constituție nu vizează doar angajații de la stat, ci și pe cei din privat.
Art. 1 – (1) Persoanele care desfășoară activități în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție, după caz, pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Deși formularea „pot continua” pare a fi permisivă, în realitate ea restricționează dreptul la muncă al tuturor salariaților. Nimeni nu ar mai avea voie să lucreze după vârsta de 70 de ani, ceea contravine în mod flagrant Art. 41 din Constituția României:
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
Deci nicio lege nu poate interzice unei persoane de 70 de ani să muncească.
Îngrădirea dreptului la muncă vizează practic toți salariații, inclusiv cei din mediul privat. Este cu totul de neînțeles această limitare, pentru că un angajat din mediul privat care își continuă activitatea după vârsta de 70 de ani reprezintă o forță activă a societății, care aduce sume suplimentare la bugetul de stat, prin contribuțiile și impozitul pe venit aferente salariului pe care îl primește. Singura explicație pentru o astfel de reglementare ar fi că Ministerul Muncii a încercat să evite introducerea unei restricții discriminatorii între angajații de la stat și cei din privat. Însă rezultatul este mult mai rău decât efectul pe care a încercat să îl evite: a îngrădit un drept constituțional pentru toți angajații din România.
În cazul angajaților de la stat, viciile de constituționalitate sunt și mai grave. Și în acest caz, sub aparența „opțiunii” sau „dreptului de a opta”, proiectul de lege instituie mai multe interdicții sau condiționări ale unor drepturi garantate de Constituție. Cuvântul cheie pe care a insistat și ministrul în prezentarea proiectului este cel de „opțiune”.
„Noi prin acest proiect dăm, în primul rând, posibilitatea oamenilor din sistemul public să muncească opțional dacă vor până la 70 de ani”, a declarat Turcan. Afirmația este falsă. Legea nu instituie nicio opțiune suplimentară. Și până în prezent oricine putea opta să muncească până la ce vârstă dorește. Această opțiune apare imediat după împlinirea vârstei de pensionare, de 65 de ani, când persoana poate, într-adevăr, să opteze dacă muncește în continuare sau nu. Deci legea nu are cum să ofere o opțiune pentru ceva ce deja exista și care este garantat prin Constituție. Nimic nu-i poate condiționa dreptul la muncă unui pensionar de 65 de ani din sistemul public, lar fel cum nu poate fi interzis nici dreptul unui pensionar de 70 de ani să își continue activitatea la stat sau la privat!
Încălcarea dreptului patrimonial la pensie
În cazul angajaților de la stat, proiectul de lege îngrădește și dreptul la pensie, care este garantat și el de Constituție. În articolul 3 al proiectului de lege, sub aceeași aparență a „opțiunii”, persoanelor care lucrează la stat și au ajuns la vârsta de pensionare le este suspendat un drept consacrat prin Constituție, respectiv dreptul la pensie.
Art. 3 – (1) Persoanele care desfășoară activități în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ- teritorială și care au și calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/ sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligația ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să își exprime în scris opțiunea pentru menținerea în activitate în baza aceluiași contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcție, după caz.
(2) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) au optat pentru menținerea în activitate, se suspendă plata pensiei începând cu luna următoare exprimării opțiunii.
Însă dreptul la pensie este garantat de Constituție și el devine operabil din momentul împlinirii vârstei de pensionare. Statul nu are dreptul să condiționeze acordarea acestui drept în funcție de diversele opțiuni pe care le-ar putea face persoana după ce a dobândit dreptul la pensie.
Constituția României, Art. 47, alin. (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
De altfel, Curtea Constituțională s-a exprimat în mai multe rânduri cu privire la dreptul la pensie și la imposibilitatea îngrădirii acestui drept. În Decizia 591/2019, Curtea Constituțională a făcut următoarea precizare:
Cu privire la sfera de cuprindere a acestui drept, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că este ”un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate.
Așadar, dacă cetățeanul a fost obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, după vârsta de pensionare apare obligația statului de a plăti o pensie guvernată pe principiul contributivității. Respectarea acestei obligații a statului nu poate fi condiționată de alegerile pe care le face cetățeanul în privința exercitării dreptului la muncă.
Mai mult, în lumina acestor precizării din partea CCR, pensia nu este un venit, în sensul de câștig obținut în urma unei activități, ci este un drept care trebuie „rambursat” de către stat. Deci sloganul că „nu e corect ca pensionarii care lucrează la stat să primească două venituri din partea statului” este profund greștit. Cetățeanul primește un singur venit, cel cuvenit pentru munca prestată, în timp ce pensia este un drept ce trebuie restituit de către stat în baza sistemului de contributivitate.
Interdicția cumulării pensiei cu salariul poate fi pusă în discuție în cazul persoanelor care beneficiază de așa-numitele pensii speciale (pensie care nu rezultă din sistemul de contributitivitate) sau al celor care s-au pensionat anticipat, care își recunosc astfel incapacitatea de a mai munci. Dar în niciun caz o astfel de interdicția nu poate acționa asupra dreptului la pensie câștigat în perioada de contributivitate!
Decizia CCR 873/2010: Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, arată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câştigat.
Deci Curtea Constituțională arată că CEDO a consacrat pensia ca drept patrimonial (adică o proprietate a persoanei îndreptățite) și ca un drept câștigat.
Practic proiectul de lege condiționează un drept constituțional de exercitarea unui alt drept constituțional. Dacă vrei să îți exerciți dreptul constituțional de a munci după 65 de ani, îți suspendăm dreptul la pensie și viceversa, dacă vrei să îți respectăm dreptul constituțional la pensie, atunci îți suspendăm dreptul la muncă.
Încălcarea principiului neretroactivității legii.
Constituția spune clar că o lege nu poate acționa decât pentru viitoarele situații. Ea nu poate avea efecte asupra unor evenimente din trecut.
Art. 15 (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Însă proiectul de lege propus de Raluca Turcan acționează inclusiv asupra bugetarilor care au împlinit deja vârsta de 65 de ani și lucrează la stat.
Art. 3 – (3) Persoanele care au calitatea de pensionari și continuă activitatea în condițiile alin. (1) pot opta, la cerere, pentru reluarea plății pensiei și încetarea raporturilor de muncă oricând, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea de încetare a activității se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării.
La fel legea acționează asupra unor pensionari care au împlinit deja vârsta de 70 de ani și care încă lucrează la stat sau privat.
În ambele cazuri, legea acționează retroactiv, limitând drepturi pe care aceste categorii de pensionari le-au dobândit în trecut și pe care le exercită în prezent.
Având în vedere că dreptul la pensie este PRECONSTITUIT încă din perioada de contributivitate a celor care au ajuns în prezent la 65 sau 70 de ani, statul nu poate veni acum să acționeze asupra unui “contract social” încheiat în trecut cu acești cetățeni și să introducă noi condiționalități care nu existau în momentul în care s-a început perioada de plată a contribuțiilor pentru pensie.
Proiectul introduce discriminări între diversele categorii profesionale
Proiectul de lege prezentat de Ministerul Muncii introduce mai multe excepții de la limitările arătate mai sus.
Sunt exceptați de la OBLIGAȚIA de a opta între pensie și salariu următoarele categorii de pensionari angajați la stat:
- Persoanele alese în funcții publice sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție;
- Persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Personalul didactic prevăzut de Legea educației naționale nr. 1/2011 plătit în regim de plata cu ora;
- Pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate;
- Membrii Academiei Române.
Deci apare o discriminare a celorlalte categorii de pensionari care și-au respectat obligațiile și au contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat la fel ca pensionarii din categoriile exceptate.
Mai mult, apare o discriminare între pensionarii care lucrează la stat și cei de la privat, după vârsta de 65 de ani. Și unii și alții au contribuit așa cum i-a obligat legea la bugetul asigurărilor sociale de state până la vârsta de pensionare, însă doar unii dintre ei beneficiază de dreptul la pensie garantat de Constituție.
Aceste discriminări încalcă articolul 16 din Constituție privind egalitatea în fața legii, instituind situații privilegiate pentru anumite categorii socio-profesionale:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Concluzii
Proiectul propus de Ministerul Muncii în privința interdicției cumulării pensiei și salariului de la stat nu are șanse să treacă de un examen constuțional.
Aparenta libertate de opțiune este de fapt o OBLIGAȚIE de a alege între două drepturi garantate de Constituție. Alegerea unuia înseamnă implicit pierderea celui de-al doilea, ceea ce constituie în mod evident o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale garante de Constituția României. La fel „posibilitatea de a munci” până la 70 de ani este, de fapt, o INTERDICȚIE, de exercitare a dreptului de a munci după această vârstă.
Proiectul introduce discriminări între pensionarii bugetari și pensionarii din privat, dar și între diversele categorii de pensionari de la stat – unii putând cumula pensia și salariul de la stat, în timp ce altora le este interzis acest lucru.
