Marți (3 mai), Parlamentul European a adoptat poziția cu privire la o reformă majoră a legislației electorale a UE care introduce liste transnaționale la nivel de bloc, în urma unui compromis între cele mai mari partide din UE în martie.
Acum moțiunea a trecut cu o majoritate mai mare decât era de așteptat, mingea se află acum în terenul celor 27 de state membre din Consiliu. Proiectul de act legislativ a fost aprobat cu 323 de voturi pentru, 262 împotrivă, 48 abțineri.
Propunerea parlamentului ar însemna că fiecare alegător ar avea două voturi: unul pentru a alege deputații europeni în circumscripțiile naționale și unul într-o circumscripție la nivelul UE, compusă din 28 de locuri suplimentare.
În temeiul sistemului propus de eurodeputați, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputați europeni în circumscripțiile naționale și unul pentru a alege deputați europeni într-o circumscripție la nivelul Uniunii Europene, cu 28 de locuri suplimentare. Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, țările UE ar urma să fie împărțite în trei grupuri, în funcție de mărimea populației. Listele ar urma să fie completate cu candidați proveniți din aceste grupuri în mod proporțional. Listele de candidați la nivelul întregii Uniuni ar trebui transmise de entități electorale europene, cum ar fi coaliții de partide politice naționale și/sau asociații naționale de alegători sau partide politice europene.
Cu toate acestea, având în vedere diferențele de dimensiune dintre diferitele state ale UE, menținerea echilibrului este o provocare, deoarece 10% din voturile din Germania pentru un anumit candidat ar putea avea aceeași pondere ca și 100% din voturi din mai multe țări mai mici ale UE.
Astfel, statele membre vor fi grupate în trei grupe în funcție de mărimea populației lor. Pentru a asigura proporționalitatea, candidații ar fi împărțiți în mod egal.
Aceasta păstrează proporționalitatea progresivă folosită astăzi de Parlamentul European, Malta primind mai multe voturi în parlament pe cap de locuitor decât Germania.
În mod similar, voturile germane vor fi supuse unui prag de 3,5%. Pentru ca voturile germane să fie numărate, mai mult de 3,5% dintre alegători trebuie să voteze pentru un singur candidat. Alte țări UE nu vor fi restricționate în mod similar.
Competența nu e prioritara, genul este
Parlamentul European vrea de asemenea să combată inegalitatea de gen. În acest sens, PE observă că, „în ciuda unei îmbunătățiri generale în cadrul ultimelor alegeri, unele țări nu au avut nici măcar o singură femeie aleasă în Parlament”. Textul propune folosirea obligatorie a unor „liste-fermoar” (adică liste în care să alterneze candidații femei și bărbați) sau a unor cote, fără a încălca drepturile persoanelor non-binare.
Ziua Europei de 9 mai ar trebui să fie ziua votării pentru fiecare cetățean al UE în timp ce orice persoană cu vârsta de 18 ani ar trebui să poată candida la alegeri.
Textul propunea, de asemenea, votul prin corespondență pentru oricine, inclusiv pentru cei cu dizabilități, și dreptul cetățenilor de a vota pentru președintele Comisiei Europene, propunând o revigorare a sistemului Spitzenkandidat.
O nouă Autoritate Electorală Europeană ar urma să fie înființată pentru a supraveghea procesul și a asigura respectarea noilor reguli, a explicat Parlamentul European într-un comunicat de presă.
Inițiativa legislativă a parlamentului este acum de așteptat să fie modificată semnificativ de către Consiliu, înainte ca versiunea finală să revină spre aprobare sau respingere de către parlament și apoi să fie supusă ratificării naționale.
