Parlamentul European a cerut statelor membre Schengen marți (18 octombrie) să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul UE de liberă circulație.
Într-o rezoluție, deputații europeni au transmis Consiliului că ar trebui să adopte o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2022. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele țări la începutul anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și 43 de abțineri.
Menționând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, europarlamentarii au criticat eșecul Consiliului de a lua o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări au îndeplinit de mult condițiile necesare.
Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact grav asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, au susținut eurodeputații, adăugând că, prin obstrucționarea importurilor, exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturile de marfă, acestea dăunează și pieței unice a UE.
Deputații au respins propunerile Verzilor și ale europarlamentarului irlandez de extremă stânga Claire Daly de a include în rezoluție mențiunea încălcărilor drepturilor migranților la granițele cu Bulgaria și România, precum și cazurile de respingere la granițe. Au fost, de asemenea, respinse amendamentele care cer autorităților să ia măsuri suplimentare pentru garantarea drepturilor fundamentale.
În prezent, întrucât Croația este pe cale să adere la zona Schengen, singurele state membre ale UE care rămân în afara zonei fără frontiere a uniunii sunt Bulgaria, România, Cipru și Irlanda. Spațiul Schengen include și statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Încă din 2011, Parlamentul European a declarat că România și Bulgaria s-au pregătit să adere la spațiul Schengen. De asemenea, Comisia a spus demult că cele două țări îndeplinesc criteriile tehnice, dar din moment ce decizia de a include noi membri este luată în unanimitate în Consiliu, a existat întotdeauna un membru care s-a opus aderării Bulgariei și României, în special Olanda.
Peșcheș de 44 milioane de euro pentru olandezi. De ce? Degeaba!
Premierul olandez tocmai a făcut o vizită în România, săptămâna trecută, la o zi după ce Arafat a achiziționat pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență al României (IGSU) două nave multirol de stingere a incendiilor de la compania olandeză Damen pentru 44 milioane euro.
Motivul și momentul au ridicat mari semne de întrebare întrucât Olanda este singura țară care mai ridică probleme cu privire la aderarea României la Schengen iar aceasta pare o cumpărare a votului.
Președinția cehă a Consiliului UE a declarat deja că va încerca să obțină unanimitatea cu privire la candidaturile Sofiei și Bucureștiului, supunând chestiunea la vot la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din decembrie și la summitul UE din decembrie în zilele următoare.
Mai multe state membre Schengen au trimis săptămâna trecută inspectori în Bulgaria și România pentru a le evalua progresul. Rezultatele inspecțiilor vor fi discutate la nivel de experți pe 26 octombrie.
