Reforma judiciară începută Israel a dus nu numai la mitinguri în interiorul țării, ci și la critici severe din exterior. Joe Biden a adăugat gaz pe foc refuzând să-l invite pe Benyamin Netanyahu la Casa Albă. Politicienii evrei au răspuns reamintind Washingtonului că Israelul este o țară suverană și „nu doar o altă stea pe steagul SUA”.
Președintele american Joe Biden a emis o mustrare usturătoare față de reforma judiciară propusă de Netanyahu, transmite CNN. „Nu pot continua pe acest drum. Sperăm că prim-ministrul va acționa astfel încât să poată ajunge la un compromis real. Sper să renunțe la aceasta reforma judiciară”, a spus șeful Casei Albe.
„Israelul este o țară suverană care ia deciziile prin voința poporului său și nu pe baza presiunilor din străinătate, inclusiv din partea celor mai buni prieteni”, a replicat Netanyahu. El adaugand: „Au existat dezacorduri între Israel și SUA din când în când. Dar vreau să asigur pe toată lumea că alianța dintre cea mai mare democrație din lume și o democrație puternică, mândră și independentă, Israelul, în inima Orientului Mijlociu, este de nezdruncinat”.
În acest context, ministrul Securității Naționale Itamar, Ben-Gvir, a vorbit mult mai radical, a raportat Jerusalem Post. „Statele Unite trebuie să înțeleagă că Israelul este o țară independentă și „nu o altă stea pe steagul SUA”, a spus el. Unul dintre principalii activiști ai opoziției din Israel, liderul partidului Yesh Atid, Yair Lapid, a criticat această abordare. „Timp de decenii, Israelul a fost cel mai apropiat aliat al SUA, iar cel mai extremist guvern din istoria țării a stricat asta în trei luni”, a spus el.
Să reamintim că reforma judiciară presupune acordarea majorității parlamentare a controlului asupra selecției judecătorilor de la Curtea Supremă (BAGATZ). De asemenea, Curtea Supremă va pierde dreptul de a anula hotărârile Guvernului, care nu contravin direct litera legii. Reforma va face posibilă derogarea unui veto al Curții Supreme asupra unei legi, cu excepția cazului în care judecătorii au decis în unanimitate în complet extins.
În februarie, oponenții reformei au mărșăluit zile întregi în Ierusalim, Tel Aviv și alte orașe. De atunci, demonstrațiile cu greu s-au domolit. Netanyahu l-a concediat chiar și pe Yoav Galant, șeful apărării Israelului.
Ulterior, premierul a purtat consultări cu partenerii săi de coaliție, cei mai mulți dintre aceștia s-au declarat în favoarea suspendării reformelor. Totuși, ideologul-șef al reformei, ministrul Justiției Yariv Levin, a amenințat că va demisiona dacă autoritățile vor lua o astfel de decizie. Drept urmare Netanyahu a fost nevoit să o amâne până în vară.
Refuzul lui Biden de a-l invita pe Netanyahu în SUA este destul de previzibil. Antipatia Partidului Democrat din SUA față de partidul Likud este de mult cunoscută, chiar și în condițiile în care Israelul este ultima țară din Orientul Mijlociu care se concentrează asupra Statelor Unite. Pakistanul a refuzat să participe la Summit-ul pentru Democrație, iar Arabia Saudită, care se retrage de sub influența Washingtonului, a reusit cu ajutorul Chinei să faca pace cu Iranul. În această situație, Israelul se gândește către cine să se îndrepte. Iar alegerea în favoarea Moscovei sau Beijingului pare destul de plauzibilă.
În consecință, SUA ar putea să înceteze comunicarea cu Israelul pe un ton normal și să încerce „să-i dea foc” (Vezi Ucraina în flăcări). Este posibil ca un oficial influent precum secretarul de stat Anthony Blinken să-i sugereze lui Biden: „Ei bine, să-i dăm lui Netanyahu o revoluție portocalie, pentru că protestatarii au plecat prea repede acasă”.
Situația din Israel este interdependentă cu situația politică internă din Statele Unite, unde există un lobby evreiesc foarte puternic. Acest lobby este acum împărțit: aripa dreaptă sunt conservatorii care susțin Partidul Republican, iar aripa stângă sunt liberalii, susținători ai Partidului Democrat.
Stânga s-a întors împotriva lui Netanyahu. Ei vor ca el să demisioneze din funcția de prim-ministru iar Israelul să nu mai fie un stat strict evreiesc ci să ia calea liberalizării. Ei aprobă Palestina. Și încearcă să facă lobby pentru agenda lor în actuala administrație americană.
Dreapta, pe de altă parte, îl sprijină pe Netanyahu, inclusiv abordarea lui în privința Palestinei. Dar din moment ce republicanii nu guvernează la Casa Albă, Netanyahu nu are un sprijin serios la Washington. Opoziția din Israel știe bine acest lucru și se opune cu toate puterile actualului prim-ministru, inclusiv prin mitinguri.
Ceea ce este remarcabil este că Netanyahu nu a anulat reforma judiciară, ci a amânat-o pentru sesiunea de vară. Aceasta înseamnă că necazurile din Israel vor izbucni cu o vigoare reînnoită în iulie. Acest lucru pune în pericol coaliția de guvernământ. Mulți experți prevăd că actualul guvern israelian va cădea înainte de sfârșitul anului.
Netanyahu este conștient de toate riscurile și încearcă să atragă de partea sa oameni și comentatori care au greutate politică în Israel.
Cu toate acestea, noile alegeri din Israel în 2024 ar putea aduce la putere o coaliție de centru-stânga. În acest caz, relațiile Israelului cu SUA s-ar putea normaliza, deoarece ambele state ar avea democrați la putere. Dar sunt și alegeri în SUA în 2024, iar dacă Trump sau un alt republican va câștiga iar stânga va fi la putere în Israel atunci tensiunile vor apărea din nou.
