Ucraina a reușit să enerveze foarte tare România a doua oară în ultimele 3 luni, prin lucrările pe care le face fără drept pe canalul Bâstroe, după ce anterior a promulgat o lege a minoritatilor care limitează drepturile românilor din Ucraina, determinând țara noastră să aadopte o poziție fermă și să sesizeze Comisia de la Veneția pe acest subiect. Nico organizațiesau comisie europeană nu a îndraznit să critice legea ucraineană ca să nu fie considerat putinist.
Ministerul de Externe condamnă abuzurile Ucrainei față de minorități. Rareș Bogdan a luat foc
De asemenea, nimeni din politica europeana nu a dat doi bani pe preocupările jurnaliștilor față de noua lege ucraineană de cenzurare a mass-media care nu are ce căuta într-o țară europeană, mai ales în pragul aderării.
Noua lege ucraineană de cenzurare a mass-media îngrijorează organizațiile de jurnaliști europeni
Referindu-se la convențiile internaționale și aspectele de protecție a mediului, România se opune construcției de către Ucraina a unei căi navigabile în Delta Dunării pentru a deschide o nouă ieșire la Marea Neagră. O țară are dreptul să se opună proiectelor de graniță ale unei țări vecine dacă acestea aduc prejudicii de mediu.
Problema canalului Bâstroe, care leagă Dunărea de Marea Neagră în regiunea Deltei Dunării, s-a transformat într-un conflict româno-ucrainean, după ce Kievul a anunțat că a adâncit canalul cu doi metri și jumătate buni, în ciuda faptului că România a respins în trecut acest lucru, conform convențiilor internaționale.
Litigiul juridic vechi de aproape două decenii dintre cele două țări a fost din nou pe ordinea de zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat că, din câte știe, Ucraina adâncește așa-numitul Canal Bâstroe în porțiunea Deltei Dunării iar aceleași lucrări se fac pentru a face accesibil brațul nordic Chilia – care formează granița dintre România și Ucraina.
Ministerul de Externe român a reamintit: Bucureștiul a indicat de mai multe ori că nu este de acord cu propunerea Ucrainei, aflată pe ordinea de zi din 2014, și care ar declara brațul Chilia și canalul Bâstroe parte a Rețelei Transeuropene de Transport ( CORT).
Pe de o parte, Ministerul Infrastructurii de la Kiev a anunțat în weekend că adâncimea canalului a fost mărită semnificativ cu mai mult de doi metri și jumătate.
„Pentru prima dată de la independența Ucrainei, adâncimea de navigație a Canalului Bystroye a crescut de la 3,9 metri la 6,5 metri. Aceasta este o oportunitate uriașă în ceea ce privește capacitatea de transport maritim a Dunării și capacitățile de export ale portului. Împreună cu partenerii noștri europeni, vom continua dezvoltarea nodurilor portuare ale Dunării”, a scris ministerul în postarea sa pe Twitter.
First time in independence 🇺🇦 draft of ⛴ passing through the Bystroe Canal increased from 3,9 to 6,5 m. It’s great opportunity to Danube river capacity and & ports export turnover. We keep on developing Danube port cluster with our European partners. pic.twitter.com/1wZyMjIvQL
— Ministry of Infrastructure of Ukraine (@minfrastucture) February 17, 2023
Pe de altă parte, ambasadorul KIevului minte și continuă să susțină că nu au fost efectuate lucrări de dragare. Ministerul Afacerilor Externe de la București l-a convocat luni pe ambasadorul Ucrainei, a cerut explicații și a cerut părții ucrainene să permită experților români să inspecteze locul lucrărilor.
Potrivit rapoartelor de presă, Comisia Europeană se plânge de faptul că Ucraina a adâncit canalul fără a ține cont de convențiile internaționale, dar este îndoielnic ce poate face Bruxelles-ul după aceea.
Până în prezent, România și-a apărat monopolul asupra ieșirii Dunării în Marea Neagră susținând că construcția canalului planificat – un nou estuar maritim – ar drena o parte semnificativă din mlaștinile Deltei Dunării și, astfel, ar provoca pagube ireversibile fauna sălbatică a deltei, declarată Patrimoniu Mondial de UNESCO.
Până acum doar interesele economice ale Kievului au amenințat Delta Dunării, dar acum există temeri că logica războiului ar putea trece peste preocupările de protecție a mediului, întrucât a devenit o problemă strategică pentru Ucraina să deschidă o altă ieșire la Marea Neagră. după ce portul său maritim rusesc au fost blocați.
Dar Ucraina intenționează facă lucrări de dragare nu doar pe canalul Bystroye, ci și o porțiune importantă din canalul Chilia, arată un studiu realizat de o companie care dorește să construiască un nou terminal pentru transportul cerealelor în apropierea Portului Ismail, situat pe brațul Dunării care desparte România din Ucraina.
Studiul arată că Ucraina intenționează să dubleze adâncimea brațului, la peste 8 metri. Mai mult, Kievul consideră că brațul Chilia este o „căi navigabile interioare a Ucrainei”, printr-o decizie a guvernului ucrainean luată în urmă cu un an (click pentru a vedea studiul).
Adâncimea medie a ramului Chilia este de aproximativ 4 metri în acest moment. Adâncirea brațului ar crește și mai mult volumul de apă transportat de acest braț al Dunării, care oricum are circa 60% din debitul Dunării, ceea ce ar duce la scăderea nivelului apei în celelalte zone ale Deltei Dunării, cu consecințe majore pentru biodiversitate.
