Pe 21 iunie 2018, sfânta extremiștilor de stânga și a eco-teroriștilor care cred că vor opri schimbările climatice, Greta Thunberg, a publicat o predicție a unui „om de știință de top” care a îngrozit lumea. Întreaga umanitate ar fi distrusă dacă nu eliminăm combustibilii fosili treptat în cinci ani. În trei luni s-ar împlini termenul – dar niciun semn de sfârșit al lumii. Viața bate iar „știința schimbărilor climatice” așa că Greta și-a șters postarea.
A devenit un clișeu ca în domeniul climei să abunde afirmațiile false făcute nu de oricine, ci de „oameni de știință”. În ultimii 50 de ani de zeci lumea s-ar fi sfârși dacă nu cheltuim miliarde pentru energie verde, mereu schimbătoare și daca nu interzicem aproape tot. Până acum lumea trebuia să se termine într-o epocă de gheață mai întâi, urșii polari ar fi trebuit să dispară demult iar orașele de coastă ar fi trebuit să fie 7 metri sub apă, gheața ar fi dispărut complet la Polul Nord din 2013, Groenlanda ar fi doar un pumn de pământ în ocean iar oamenii se zbârcesc la 50 grade morți de foame și cu râurile secate. Și totuși ieșim afară și vedem că lumea e la fel iar Apocalipsa a greșit adresa probabil.
Din fericire, internauții au făcut o captură de ecran a declarației lui Thunberg. Ea s-a referit atunci la un site-ul Forbes cu articolul: „Top Climate Scientist: Humans Will Go Extinct If We Don’t Fix Climate Change by 2023”. Presupusul om de știință de top în cauză este James Anderson de la Universitatea Harvard.
Dar să citim ce grozăvii spunea Anderson:
Nivelul de carbon din atmosferă nu a fost văzut de 12 milioane de ani iar această poluare împinge rapid clima înapoi la starea ei din epoca Eocenului, cu peste 33 de milioane de ani în urmă când nu era gheață la niciunul dintre poli.
Oamenii au înțelegerea greșită că ne putem recupera din această stare doar prin reducerea emisiilor de carbon. Recuperarea este aproape imposibilă fără o transformare a industriei în stilul celui de-al Doilea Război Mondial – o accelerare a efortului de a opri poluarea cu carbon și a o elimina din atmosferă și un nou efort de a reflecta lumina soarelui departe de polii pământului.
Șansa ca după 2022 să rămână gheață permanentă în zona arctică este practic zero.
Și totuși un articol din Science tot din 2018 (ca referință) anunță pompos:
Concentrația de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera Pământului a atins anul trecut 405 părți per milion (ppm), un nivel nemaivăzut în 800.000 de ani.
Cum de cifrele sunt așa diferite, de ordinul a milioane de ani? Poate au îndoit bucla temporală și atunci timpul nu mai înseamnă nimic pentru acești oameni de știință.
De remarcat că Anderson, povestitorul de fabulații climatice este și premiat pentru contribuția la Apocalipsa stratului de ozon pentru care a luat si premii. Un articol foarte interesant care pune în ordine exact cât de neimportant a fost de fapt Protocolul de la Montreal din 1987 pentru interzicerea substanțelor care afectează stratul de ozon. Interzicerea a intrat în vigoare la nivel mondial abia în 1996 iar stratul de ozon își încetase subțierea în 1998 însă nu datorită Pactului pentru ca durează zeci de ani ca substanțele să nu mai acționeze negativ asupra stratului de ozon. Între timp ni s-a spus și ca în stratul de ozon apar găuri anual dar se și închid. Singure, nu e cineva la butoane.
Un raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) din 1998 spunea că, „din 1991, tendința liniară [de scădere] observată în anii 1980 nu a continuat, ci mai degrabă coloana totală de ozon a fost aproape constantă…” deci interzicerea clorofluorocarburilor n-a fost decât o sperietoare presărată din belșug cu avertizările isterice de la alți oameni de știință, medici, că facem toți cancer de piele. Însă s-a produs o revoluție albă și aromată prin cheltuirea a miliarde si miliarde pentru schimbarea aparatelor frigorifice si a deodorantelor la nivel mondial.
În acest timp, unii s-au îmbogățit foarte mult, politicienii au câștigat putere, mulți au trăit în isteria presupusei îmbolnăviri, dar mai important decât orice, s-a descoperit cea mai importantă și valoroasă monedă, eco-dolarul.
