Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-și trimită navele militare pentru a patrula strâmtoarea Taiwan ca o descurajare a Beijingului, a declarat sâmbătă, 22 aprilie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, în replicâ la declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron care a transmis că Taiwanul nu este problema Europei.
După ce remarcile președintelui Macron de la începutul acestei luni au generat comentarii în comunitatea internațională, susținând o politică mai echilibrată a UE privind relațiile China-Taiwan spunând că Europa nu ar trebui să „urmeze politica SUA, din reflex”, Borrell a transmis presei contrariul:
De fapt, Europa trebuie să fie foarte prezentă în această problemă [a Taiwanului], care ne preocupă din punct de vedere economic, comercial și tehnologic.
De aceea, fac apel la navele militare europene să patruleze strâmtoarea Taiwan pentru a arăta angajamentul Europei față de libertatea navigației în această zonă absolut crucială. În același timp, trebuie să fim vigilenți împotriva provocărilor.
Marea majoritate a populației taiwaneze consideră că statu quo-ul pașnic este soluția cea mai potrivită. Prin urmare, să fim fermi în a ne asigura că acest principiu este respectat.
Înaltul Reprezentant nu a fost primul care a contestat până acum poziția președintelui Macron în cadrul UE. Membrii elitei politice germane s-au grăbit să răspundă asigurând Taiwanul că încă consideră situația ca o „mare îngrijorare” considerând remarcile lui Macron ca fiind „extrem de miope”.
În mod similar, Manfred Weber, președintele celui mai mare grup parlamentar din Parlamentul European (PE), Partidul Popular European, a ales și el să denunțe public sugestiile lui Macron privind o politică externă mai concentrată pe Europa, numindu-le un „dezastru” care „a slăbit Uniunea Europeană.”
Cu toate acestea, niciun oficial al UE nu a mers atăt de departe ca Borrell pentru a îndemna direct statele membre să-și trimită propriile nave de război în strâmtoarea Taiwan. Apelul – mai ales dacă i se răspunde – ar putea fi privit cu ușurință ca o provocare de către Beijing, care ar putea duce la o escaladare ulterioară.
În prezent, există doar trei state membre care sunt considerate capabile de misiuni de patrulare navală până în Pacificul de Vest: Franța, Germania și Țările de Jos. În afara blocului, există și Marea Britanie, care și-a desfășurat deja noul său HMS Queen Elizabeth în Marea Chinei de Sud în 2021.
Potrivit Institutului Naval al S.U.A. (USNI), Statele Unite au în prezent cel puțin cinci grupuri de luptă desfășurate în regiunea aproximativă, care efectuează în mod obișnuit exerciții în jurul strâmtorii. Cel mai recent tranzit prin strâmtoare de către o navă a Marinei SUA (și al doilea anul acesta) tocmai a fost finalizat pe 16 aprilie de către distrugătorul cu rachete ghidate USS Milius.
În timp ce Beijingul insistă că orice tranzit prin strâmtoarea Taiwan de către nave de război străine necesită permisiunea chineză, Marina SUA operează fără aceasta pentru a „demonstra angajamentul față de un Indo-Pacific liber și deschis”, navigând „oriunde permite legea internațională”.
Pentru navele de război europene este destul de rar să tranziteze strâmtoarea Taiwan la fel de îndrăzneț ca SUA. Potrivit Taiwanului, Parisul a trimis fregata de supraveghere Prairial prin strâmtoare la începutul acestei luni, dar fregata germană Bayern a ales să nu treacă pe acolo când a navigat prin regiune în 2021 pentru prima dată în două decenii.
