O serie de cutremure mari, ce au devastat o zonă vastă din sud-estul Turciei și o parte a Siriei, au cauzat aproximativ 30.000 de decese în Turcia, 5.000 în Siria rănind zeci de mii de persoane. Toate aceste evenimente, care la prima vedere nu privesc politica, au răsturnat complet planurile electorale ale președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Pentru prima dată în 20 de ani, viitorul politic al liderului turc este cu adevărat în joc. Acum trebuie să demonstreze că este un lider care își poate atinge obiectivele și poate mobiliza efectiv statul pentru a-i ajuta pe cei afectați să-și reconstruiască casele și viața.
Mulți turci sunt nemulțumiți de guvern, deoarece după cutremurul devastator din 1999 (care a ucis aproximativ 17.000 de oameni), a fost votată o lege care prevede că toate clădirile noi trebuie să respecte coduri seismice stricte de construcție. Cu toate acestea, autoritățile locale s-au dovedit a fi destul de lejere în ceea ce privește respectarea legislației, mulți antreprenori folosind materiale substandard, continund să construiască clădiri periculoase, ignorând regulile. Mai mult, guvernul a introdus o taxă specială, care vizează consolidarea clădirilor existente în urma cutremurelor. Deși s-au strâns peste 17 miliarde de dolari, se vorbește că doar o mică parte din acești bani au fost de fapt folosiți în scopul declarat de a asigura protecția seismică, în timp ce cea mai mare parte a fost cheltuită în scopuri necunoscute. Principalul partid, Partidul Justiției și Dezvoltarii (AKP), din Turcia a acordat o amnistie controversată pentru construcția ilegală, care a adus o mulțime de bani la bugetul de stat, în timp ce companiile de construcții, pe care Erdogan le-a preferat întotdeauna, au economisit miliarde nereușit să protejeze, dupa cum se vede, locuitorii de cutremure.
Președintele turc a încercat să calmeze furia victimelor cutremurului spunând că „așa ceva s-a întâmplat întotdeauna. Face parte din planul destinului.” El a promis asistență imediată în valoare de aproximativ 530 de dolari fiecărei familii fără adăpost, indicând că într-un an Ministerul Locuinței va încerca să construiască noi case pentru toți cei care au rămas fără adăpost în urma cutremurului. Cu toate acestea, proiectul va necesita trilioane de lire turcești neputând fi finalizat în scurt timp. Erdogan a recunoscut că răspunsul serviciilor de salvare la victimele cutremurului a fost departe de a fi perfect promițând că „cei responsabili pentru eșecuri vor fi trași la răspundere.” El a mai spus că guvernul va lua măsuri împotriva persoanelor care s-au implicat în jafuri și alte activități criminale în regiunea afectată de cutremure. Victimele cutremurului, care au rămas fără hrană și adăpost timp de câteva zile, l-au huiduit pe ministrul Justiției, Bekir Bozdad, în districtul Yenisehir din provincia Diyarbakir, când acesta a vizitat locul distrugerii.
Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Popular Republican (CHP), de opoziție, a criticat aspru guvernul lui Erdogan și partidul său, AKP pentru distrugerea uriașă cauzată de cutremure. El a declarat că acesta a fost rezultatul corupției guvernamentale în sectorul construcțiilor și al faptului că autoritățile au evitat în mod deliberat supravegherea antreprenorilor, lasându-i să aplice standarde scăzute de construcție. Kilicdaroglu a spus că guvernul lui Erdogan nu „a pregătit țara pentru cutremure”, în ciuda faptului că a fost la putere mai bine de 20 de ani adăugând: „De aceea nu m-am gândit niciodată să mă întâlnesc cu Erdogan. Am ajuns la asta din cauza politicii lui. Oamenii au plătit statului taxe de cutremur toată viața, dar nu au putut vedea acest stat când au avut nevoie. Totul există pentru palatul prezidențial. Dar de câte ori distruge această țară, el cere sprijinul oamenilor. Nu mi-aș dori să am nimic de-a face cu el și nu voi face niciodată.”
In urma cutremurului Erdogan a ordonat rapid pedepsirea celor responsabili. Potrivit presei, au fost emise 113 mandate de arestare în legătură cu construcția necorespunzătoare a clădirilor prăbușite, inclusiv pentru antreprenori și arhitecți, iar 12 persoane sunt deja în arest. Dar paguba a fost deja făcută, mulți turci consideră aceste acțiuni ca pe o încercare disperată a guvernului de a transfera vina asupra antreprenorilor și arhitecților.
Cutremurele l-au pus pe președintele Erdogan într-o poziție dificilă. Cu ceva timp în urmă, el a mutat alegerile din iunie în mai. Acum, probabil, va fi nevoit să mute alegerile mai tărziu cu câteva luni, în speranța că în timp, furia oamenilor se va potoli și va putea să se prezinte din nou ca un lider capabil, care poate face față cu succes oricărei situații dificile. Dar pentru a realiza acest lucru, el trebuie să arate rezultate tangibile și nu doar cuvinte goale. Numai timpul va spune dacă poate face față consecințelor dezastrului natural, dacă poate calma oamenii și va apărea ca un lider capabil pentru Turcia.
Pe măsură ce speranțele de a găsi oameni vii sub dărâmături dispar practic după atâtea zile, atenția s-a îndreptat spre furnizarea de hrană și adăpost unui număr mare de supraviețuitori. Potrivit guvernului turc, aproximativ 1,2 milioane de oameni au fost cazați în căminele studențești, corturi iar 400.000 de victime au fost evacuate din zonele distruse.
Cutremurul a devenit un actor politic neașteptat, cu potențialul de a schimba semnificativ structura regimului actual sau de a consolida și mai mult puterea lui Erdogan și a partidului său.
