Cele mai importante știri din ultima perioadă privind conflictul din Ucraina provin din cel mai neașteptat loc: presa egipteană. Conform cotidianului Ahram Online, controlat de guvernul de la Cairo, Egiptul s-a implicat direct în negocierile dintre SUA și Federația Rusă cu privire la conflictul din Ucraina. Pe data de 30 ianuarie 2023, secretarul de stat american, Antony Blinken, a efectuat o vizită oficială în Egipt pe tema „progresului concret” care trebuie realizat de Cairo în privința respectării drepturilor omului în cazul „deținuților politici”. Cu această ocazie, Blinken a avut întrevederi cu președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, dar și cu ministrul de Externe, Sameh Shoukry.
A doua zi după vizita înaltului oficial american, Sameh Shoukry s-a deplasat la Moscova unde a avut o întâlnire directă cu ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Întâlnirea dintre cei doi diplomați a fost urmată de o conferință de presă în care Lavrov a admis fără rezerve că „a primit mesajul de la Blinken” prin care americanii au solicitat Rusiei să oprească acțiunile militare pentru a putea începe negocierile de pace.
„Rusia trebuie să oprească aceste acțiuni astfel încât negocierile să poată fi de succes” – aceasta ar fi, potrivit lui Lavrov, oferta de venită de la Departamentul de Stat al SUA, prin intermediul Egiptului.
Lavrov a catalogat oferta drept neserioasă și incompletă.
„Suntem deschiși la orice propunere serioasă pentru un aranjament în Ucraina. Dar, accentuez: cuvântul „serios” înseamnă să includă toate aspectele unei probleme”, a declarat șeful diplomației ruse, după întâlnirea cu omologul său egiptean.
Apoi ministrul de Externe rus a explicat că oferta ar fi incompletă pentru că nu a abordat în niciun fel poziția agresivă a NATO față de Federația Rusă, exprimată recent de secretarul general Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale din Coreea de Sud.
Lavrov a explicat că „NATO și-a angajat răspunderea de a învinge Rusia în numele întregii lumi”. Aluzia sa se referă la declarația lui Stoltenberg că „Rusia va trebui învinsă în Ucraina, iar Occidentul nu trebuie să permită o înfrângere a Ucrainei pentru că asta ar însemna o înfrângere a Europei și a întregii lumi”.
Prin urmare, Lavrov i-a cerut lui Blinken să transmită „un mesaj complet” care să conțină și o revizuire a poziției NATO față de Federația Rusă.
„Pace pentru teritorii” și „Teritorii pentru pace”!
Această tentativă a șefului Departamentului de Stat al SUA de a deschide negocierile de pace cu Federația Rusă, condiționate de oprirea pregătirilor pentru ofensiva rusească are loc la puțin timp după un alt eșec al americanilor de a opri acțiunile militare de pe câmpul de luptă.
Conform unui articol publicat pe 1 februarie 2022, într-un ziar elvețian de limbă germană, Neue Zürcher Zeitung, președintele american Joe Biden l-ar fi trimis pe șeful CIA, William J. Burns, la Kiev și la Moscova, într-o misiune secretă care a avut loc la mijlocul lunii ianuarie, cu scopul de a „explora disponibilitatea ambelor părți pentru negocieri”.
„În oferta pentru Kiev scria „Pace pentru teritorii”, iar în oferta pentru Moscova, „Teritorii pentru pace”. Se pare că prin „teritorii” se înțelege că ar fi vorba de 20% din suprafața Ucrainei. Cam asta ar fi dimensiunea Donbas-ului. Ambele părți au refuzat. Ucrainenii pentru că nu vor să renunțe la teritoriul lor, iar rușii pentru că presupun că oricum vor câștiga războiul pe termen lung”, susține Neue Zürcher Zeitung.
Informația a fost însă respinsă oficial atât de către americani, cât și de către ruși. Însă unii analiști consideră că tocmai faptul că această știre, apărută într-un ziar elvețian mai puțin cunoscut, a fost respinsă de la cel mai înalt nivel din SUA și Rusia, arată că, de fapt, ambele părți încearcă să protejeze canalele secrete de comunicare dintre ele.
Cel mai tragic e că Ucraina nu pare să participe deloc la deciziile SUA de a iniția discuțiile de pace, deși o astfel de hotătrâre o privește direct și personal.
Sursele indicate de publicația elvețiană ar fi doi politicieni de rang înalt din Germania, unul din coaliția de guvernare, iar celălalt din opoziție. Potrivit acestora „Biden ar fi vrut să evite un război prelungit în Ucraina și ar fi fost dispus să sacrifice teritorii din această țară”.
Prelungirea războiului din Ucraina nu este în avantajul SUA
Acest obiectiv de prevenirea unui război de lungă durată rezultă și din recentul studiu, publicat în luna ianuarie 2023, de celebrul think-tank-ul american RAND Corporation, cu titlul „Evitarea unui război îndelungat”.
„Întrucât evitarea unui război îndelungat este cea mai mare prioritate, după reducerea riscurilor de escaladare, Statele Unite ar trebui să ia măsuri care să crească probabilitatea încheierii conflictului pe termen mediu. În fapt, Washingtonul nu poate scurta războiul. Însă, având în vedere că acest conflict se va încheia foarte probabil cu negocieri, evitarea unui război de lungă durată necesită eforturi pentru a stimula discuțiile. Iar Statele Unite ar putea lua măsuri pentru a aborda impedimentele cheie în calea începerii acestor negocieri”, se arată în studiul RAND Corporation.
Chiar dacă atât rușii, cât și americanii au negat informațiile publicate de Neue Zürcher Zeitung, scenariul se potrivește perfect cu recomandările RAND Corporation.
În același studiu se mai arată că încercarea Ucrainei de a recuceri teritoriile ocupate în prezent de ruși (inclusiv Crimeea) ar implica riscuri și costuri mari pentru Statele Unite. Pe de o parte, o astfel de tentativă ar dura foarte mult întrucât rușii și-au întărit pozițiile defensive și au mobilizat mai mulți soldați pentru a apăra teritoriilor cucerite, ceea ce ar crește costurile SUA pentru susținerea economică și militară a Ucrainei. Pe de altă parte, un eventual succes al Ucrainei, inclusiv în Crimeea, ar escalada riscul unui război nuclear sau al unei confruntări directe NATO-Rusia, ceea ce nu ar fi în interesul SUA.
RAND Corporation arată care sunt costurile suportate de SUA în cazul unui război prelungit:
- Costuri semnificative: creșterea riscului utilizării arsenalului nuclear de către Rusia și al războiului NATO-Rusia.
- Costuri moderate: O nevoie mai mare a Ucrainei de a fi sprijinită economic în timpul și după încheierea războiului; mai mulți civili ucraineni ar muri sau ar fi nevoiți să îndure condiții foarte severe; va continua presiunea asupra prețurilor la energie și alimente; creșterea economică globală ar încetini; SUA nu s-ar putea concentra pe alte priorități globale (în speță China – n.r.); înghețarea relațiilor SUA-Rusia ar determina provocări asupra altor priorități ale SUA (în speță China – n.r.).
- Costuri scăzute: posibilitatea ca Rusia să câștige noi teritorii în Ucraina; creșterea dependenței Rusiei față de China.
În concluzie, RAND Corporation consideră că SUA este serios dezavantajată de prelungirea războiului, pentru că acest lucru nu îi permite să gestioneze corespunzător provocările din partea Chinei care, în momentul de față, reprezintă principalul competitor global al americanilor.
Mai mult, spune analiza RAND Corporation, în situația actuală, teritoriile anexate de ruși, nu reprezintă un risc sistemic pentru economia Ucrainei, chiar dacă rușii dețin Centrala de la Zaporojie care asigura 20% din consumul de energie al Ucrainei și au preluat controlul asupra coastei de la Marea Azov. Situația ar deveni însă deosebit de critică pentru economia Ucrainei dacă Rusia ar prelua controlul asupra coastei de la Marea Neagră, de la Herson până la Odesa. Așadar, sugestia celor de la RAND Corporation e ca Ucraina ar trebui sa ia în calcul că o continuare pe termen lung a războiului, ar putea înrăutăți dramatic situația, ceea ce corespunde cu informațiile din ziarul elevețian că SUA ar fi propus Ucrainei să facă “pace pentru teritorii”, adică să nu piardă și mai mult decât a pierdut până acum, chiar dacă asta ar însemna să renunțe la 20% din teritoriile sale.
Este o schimbare radicală a RAND Corporation, care cu ani în urmă considera că într-o confruntare directă cu Ucraina, Federația Rusă ar pierde pe multe planuri (economic, energetic, geostrategic și militar), ceea ce ar fi în avantajul SUA.
Modelul Coreean, cel mai probabil scenariu de pace
În același studiu citat mai sus, RAND Corporation analizează trei scenarii de încetare a războiului:
- Victoria absolută a uneia dintre părți;
- Armistițiul
- Acordul politic (de pace)
Primul scenariul, victoria absolută, înseamnă înlăturarea definitivă a amenințării din partea adversarului, iar acest lucru se poate realiza prin instalarea unui nou regim politic în statul învins, prin ocuparea sau anexarea teritoriului adversarului sau prin anihilarea întregii populații a statului advers.
Armistițiul reprezintă o înțelegere militară de încetare a luptelor, care este însoțită adesea de un mecanism de prevenire a reizbucnirii conflictului (cum ar fi, de exemplu, delimitarea unei zone demilitarizate). Iată cum descrie RAND Corporation un posibil armistițiu în Ucraina.
„Un armistițiu în Ucraina ar îngheța liniile frontului și ar determina o încetare pe termen lung a confruntărilor active. Rusia ar înceta tentativa de a ocupa alte teritorii ucrainene și ar înceta atacurile cu rachete asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Forțele ucrainene ar opri contraofensivele asupra zonelor deținute de ruși în Ucraina și asupra Rusiei înseși. Se vor desfășura în continuare dispute teritoriale nerezolvate (cum ar fi, pozițiile divergente asupra granițelor stabilite ale Ucrainei) între Kiev și Moscova; acestea vor fi contestate pe căi politice și economice, dar nu și militare. Dincolo de controlul teritorial, problemele politice principale, care variază de la plata unor despăgubiri de către Rusia până la statutul geopolitic al Ucrainei, vor rămâne nerezolvate. Cele două părți vor avea schimburi comerciale minime; granițele vor fi închise în cea mai mare parte. Linia de control va deveni probabil extrem de militarizată, la fel ca în cazul graniței interioare a Germaniei, în timpul Războiului Rece”
În fine, cel de-al treilea scenariu, „acordul politic” sau tratatul de pace, ar implica atât încetarea focului pe termen lung, cât și rezolvarea unor dispute care au determinat începerea războiului. Un astfel de tratat ar putea lăsa nerezolvate unele dispute teritoriale, dar ar avea beneficiul de a normaliza celelalte relații dintre beligeranți.
Referitor la șansele de succes ale acestor trei scenarii, RAND Corporation, a ajuns la aceeași concluzie prezentată cu mai mult timp urmă de Știri-alternative. Armistițiul, după modelul coreean, are cele mai mari șanse de a pune capăt confruntării militare dintre Rusia și Ucraina:
„Întrucât o victorie absolută este foarte puțin probabilă, este de așteptat să existe la un moment dat un final negociat al războiului Rusia-Ucraina. Însă, ținând cont de tendințele actuale, perspectivele pentru un astfel de acord sunt slabe pe termen scurt, așa cum vom arăta în secțiunile următoare. Un acord politic ar putea fi mai dificil de realizat decât un armistițiu, întrucât cel din urmă ar fi mai concentrat pe menținerea unei încetări a focului, nu pe rezolvarea unui set probleme largi și profunde disputate între Ucraina și Rusia.”
Ceea ce nu spune RAND Corporation e că scenariul unui “acord politic” sau “tratat de pace” este poate cel mai puțin probabil după ce fostul președinte al Ucrainei, Peter Porshenko, fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel si fostul presedinte al Franței, Francois Hollande au admis că acordurile de la Minsk încheiate cu Federația Rusă în privința regiunii Donbas nu au fost decât tertipuri pentru a câștiga timp, care să permită înarmarea și pregătirea armatei ucrainene pentru o confuntare cu armata rusă. În mod clar, încrederea Rusiei într-un nou acord de pace cu aceste națiuni a fost subminată definitiv de aceste declarații. Leadershipul politic și militar din Rusia nu ar putea accepta ca Putin să mai semneze un astfel de acord, cu niște state care nu pot fi de încredere.
De aceea, armistițiul pare a fi singura ieșire din actualul conflict, pentru că ar premite Rusiei să mențină controlul militar în zonă, indiferent dacă partnerii occidentali își vor încălca sau nu promisiunile.
Divergențe la Washington cu privire la continuarea războiului în Ucraina
Ceea ce surprinde în aceste tentative de pace ale SUA este că cele două abordări, cea a ministrului de externe american și cea a șefului CIA, au avut loc la foarte scurt timp și aparent independent una după cealaltă. Asta ar putea indica existența unor posibile divergențe la Washington în ceea ce privește calea cea mai potrivită de încetare a războiului.
Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung, care făcut dezvăluirile despre vizita la Kiev și la Moscova a directorului CIA, susține că sursele sale, respectiv cei doi parlamentari germani, ar fi vorbit despre „o posibilă scindare a guvernului SUA în privința Ucrainei.”
„Potrivit celor doi parlamentari germani, pe de o parte sunt consilierul pe securitate națională, Jake Sullivan și șeful CIA, Burns. Aceștia ar fi vrut să pună capăt războiului din Ucraina mai rapid, astfel încât să se poată concentra asupra Chinei, pe care o consideră o amenințare mult mai mare pentru SUA. De cealaltă parte, ar fi secretarul de stat Antony Blinken și secretarul de stat al Apărării, Lloyd Austin. Ei nu au fost de acord ca Rusia să scape de răspunderea de a fi distrus ordinea unei păci bazate pe reguli și au cerut sprijin militar masiv pentru Ucraina.”
În această lumină, mesajul transmis de Blinken lui Lavrov, prin intermediul diplomatului egiptean, pare avea mai degrabă o miză militară, respectiv oprirea pregătirilor ofensive ale Rusiei, cel puțin până cănd tancurile și celelalte echipamente militare din partea statelor NATO să ajungă în Ucraina. Se pare însă ca Rusia nu a mușcat momeala. Lavrov a considerat că propunerea începerii negocierilor pace este o nouă tentativă a SUA de „a cumpăra timp” și a respins oferta pe motiv că e neserioasă și incompletă.
Marea ofensivă rusă pare iminentă!
Aproape toate informațiile recente converg către concluzia că Rusia va declanșa în scurt timp o ofensivă de proporții în Ucraina.
Tancurile principale de luptă ce urmează să fie livrate de statele NATO către Ucraina nu sunt pentru recucerirea teritoriilor pierdute, ci pentru apărarea armatei ucrainene în fața presupusei ofensive ruse. Să ne amintim că cererile pentru blindatele NATO au fost formulate de șeful de stat major al Armatei Ucrainene, generalul Valery Zaluzhny, cu scopul declarat de a pregăti forțele ucrainene pentru ofensiva rușilor, ce ar urma să aibă loc în februarie sau martie 2023.
Joi, 2 februarie 2023, The New York Times a publicat un articol în care analizează numărul victimelor înregistrate de fiecare parte în războiul din Ucraina. Referindu-se la confruntarea cea mai sângeroasă de pe câmpul de luptă, pentru orașul Bahmut, publicația americană face următoarea remarcă:
„Numărul victimelor Ucrainei sunt, de asemenea, greu de stabilit, având în vedere reticența Kievului de a dezvălui propriile pierderi în acest război. Dar în Bahmut, oficialii au spus că în fiecare zi sunt sute de soldați uciși sau răniți. Formațiunile de infanterie mai bine pregătite sunt ținute în rezervă pentru a fi protejate, în timp ce trupele mai puțin pregătite, precum cele care asigură apărarea teritorială, sunt ținute pe linia frontului și suportă greul bombardamentelor”.
Așadar, conform cotidianului american, Ucraina își conservă trupele cele mai bune (cu sacrificarea deliberată a celor mai puțin pregătite) în vederea unei confruntări viitoare cu o miză mult mai mare – chiar mai mare decât aceea de a apăra orașul simbol Bahmut. Dincolo de semnificația sa psihologică majoră pentru moralul trupelor ucrainene, orașul Bahmut reprezintă unul dintre bastioanele defensive cu cea mai mare valoare strategică pentru cursul viitor al războiului. Acest lucru e dovedit de forțele colosale pe care ambele părți le-au investit aici, comparativ cu celelalte zone de conflict de pe linia frontului. Asta ne arată în mod clar importanța strategică majoră a acestei linii defensive ucrainene, indiferent de tentativele din presa consacrată de a-i diminua valoarea, anticipând probabil o înfrângere a ucrainenilor în acest oraș, în ciuda rezistenței lor eroice.
Deși mulți analiști și militari, inclusiv șeful statului major ucrainean, generalul Zaluzhni, au legat declanșarea marii ofensive rusești de condițiile meteo și de starea terenului de luptă, este foarte probabil ca în planurile generalilor ruși, declanșarea ofensivei să fie condiționată de cucerirea orașului Bahmut, care pare a fi ultima linie de apărare consolidată, pe care ucrainenii au ranforsat-o ani de zile, din timpul războiului civil din Donbas izbucnit în 2014. Cucerirea orașului de către ruși ar crea probleme majore ucrainenilor în alimentarea forțelor lor de pe linia frontului actual, iar următoarele poziții defensive ar fi probabil mult mai puțin consolidate în comparație cu de cele de la Bahmut și Soledar, ceea ce ar pune armata Ucraineană într-o situație mult mai vulnerabilă.
