Alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria duminică, 3 aprilie 2022, au oferit o majoritate foarte mare partidului lui Viktor Orbán, aflat la putere fără întrerupere din 2010. Acesta poate începe astfel un al patrulea mandat consecutiv cu 53,1% din voturi și 135 de locuri dintr-un total de 199 — o super-majoritate sau o majoritate constituțională de 2/3. Alianța de opoziție care se formase între șase partide în spatele lui Peter Márki-Zay a câștigat doar 35% din voturi și 56 de locuri, în timp ce noul partid de extremă dreapta Mi Hazánk a intrat pentru prima dată în parlament cu un singur loc având 6% din voturi.
Victoria lui Viktor Orbán este clară și necontestat. Observatorii internaționali s-au deplasat la biroul electoral pentru a asigura corectitudinea votului, până în prezent nefiind observată nicio manipulare sau fraudă evidentă la vot. Votul democratic nu este așadar pus la îndoială, dar oponenții regimului maghiar subliniază, ca și în 2018, că votul a fost „liber, dar nu echitabil”, dând vina pe interferența excesivă a comunicării guvernamentale în campanie.
În general, felicitările liderilor europeni pentru Victor Orban au venit cu greu, fără convingere, în timp ce majoritatea instituțiilor media europene au fost critice. Nicio reacție oficială nu a venit de la birourile din Paris, Berlin sau Roma.
Peter Márki-Zay, oponentul lui Orban, a făcut campanie denuntându-l ferm pe Viktor Orbán drept un „Putin maghiar”. Războiului ruso-ucrainean a oferit prilejul perfect pentru a stigmatiza prim-ministrului maghiar, care a căutat înainte de toate să mențină o poziție de echilibru în interesul Ungariei. Se poate jongla politic, in avantajul țarii tale și fără să fii dat afara din UE sau NATO.
Organul francez de centru-dreapta Le Figaro l-a descris pe Orbán drept „pro-Putin” cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Atacurile repetate ale lui Volodymyr Zelensky asupra sprijinului perceput insuficient al Ungariei pentru războiul din Ucraina au adăugat și mai mult gaz pe foc făcându-l pe Orban să-l numească pe Zelensky „oponent” – chiar dacă Ungaria a condamnat în mod repetat agresiunea rusă și și-a jucat pe deplin rolul în primirea refugiaților ucraineni. Zelensky a sprijinit opoziția lui Orban ceea ce la transformat pe președintele ucrainian în adversar politic, el încercând să slăbească poziția prim-ministrului la alegerile din Ungaria. Pentru mass-media, intervențiile lui Zelensky au fost transformate în dovezi suplimentare ale vinovăției lui Orbán, fiind livrate prin diferite canale meda Europei de Vest. Reacții similare pot fi văzute în presa italiană. Il Corriere della Sera a evidențiat telegrama de felicitare a lui Putin către Viktor Orbán.
BBC nu l-a cruțat deloc pe Viktor Orbán: în articolul de opinie de luni, 4 aprilie, editorialista Katya Adler a explicat că „Victoria pentru Orbán din Ungaria înseamnă o durere de cap pentru UE”. „Aproape că puteai auzi zgomotul colectiv al inimilor UE scufundându-se duminică seara în timp ce Viktor Orbán își ținea discursul de victorie”, spune ea.
În cele din urmă, presa germană insistă asupra caracterului închis al alegerilor, care nu au oferit cu adevărat o șansă opoziției: pentru Der Spiegel, este mai presus de toate victoria „sistemului” Orbán.
La rândul lor, liderii grupării Visegrad au folosit declarații măsurate pentru a saluta victoria lui Orbán. „Trebuie să respectăm alegerile democratice din Ungaria”, a spus europarlamentarul ceh Tomáš Zdechovský, care deplânge relațiile dificile actuale din cadrul grupului de la Vișegrad. Premierul polonez a rămas precaut, amintind că, spre deosebire de Germania, Ungaria nu a avut niciodată probleme în susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei: „Trebuie să vedem că, indiferent de modul în care abordăm Ungaria, aceasta este a patra astfel de victorie și trebuie să respectăm alegerile democratice. … Germania este principalul obstacol al sancțiunilor. Ungaria este pentru sancțiuni.” Unele instituții de presă europene sunt dornice să vadă destrămarea grupului de la Vișegrad, dar este încă prea devreme pentru a revendica victoria în acest sens. Interesele care unesc țările din Europa Centrală sunt încă prea puternice pentru ca apropierea lor să fie spulberată de războiul ruso-ucrainean.
Suveranistul Matteo Salvini și candidata la președinția Franței, Marine Le Pen l-au felicitat pe Viktor Orbán. Liderul partidului Chega din Portugalia, André Ventura, a făcut același lucru. Toți solicită consolidarea unei adevărate alianțe conservatoare la nivel european.
