Încercând să-și respecte promisiunea de a conduce un guvern care să servească și să reprezinte interesele Ungariei, pentru a proteja securitatea financiară și militară a tuturor maghiarilor, prim-ministrul Viktor Orban va impune o taxă excepțională temporară băncilor și corporațiilor multinaționale care au a obținut profituri suplimentare din urma războiul din Ucraina.
Într-un mesaj video difuzat săptămâna trecută prin intermediul rețelelor de socializare, prim-ministrul Ungariei a spus că taxa va afecta sectorul bancar multinațional, asigurări, comerț cu amănuntul, energie, telecomunicații și companii aeriene, care au profitat în mod colectiv de pe urma creșterii ratelor dobânzilor și a prețurilor mai mari. Fondurile colectate vor fi folosite pentru a garanta securitatea țării, pentru a menține rate ridicate de angajare, precum și pentru a proteja sistemul guvernamental de sprijin pentru familie și politica de reducere a cheltuielilor generale, transmite Mandiner.
„Războiul s-a prelungit, politica de sancțiuni a Bruxelles-ului nu se îmbunătățește ducând la o creștere drastică a prețurilor”, a spus Orban.
„Sistemul din Ungaria de prețuri reglementate la utilități protejează familiile, dar prețurile la energie continuă să crească și devine din ce în ce mai dificil și mai costisitor să protejăm acele familii. În plus, trebuie să întărim armata fără întârziere”, a continuat premierul.
Apoi, Orban – într-o mișcare rar făcută de marea majoritate a conservatorilor din Statele Unite și Europa – și-a îndreptat atenția asupra multinaționalelor care au profitat de pe urma pandemiei și a războiului.
„Băncile și marile companii multinaționale acumulează câștiguri mai mari și profit suplimentar prin creșterea ratelor dobânzilor și a prețurilor”, a spus Orban. „Din acest motiv, guvernul a decis să înființeze un fond de protecție a utilităților și un fond de apărare. Din acestea, vom plăti costurile sistemului de prețuri reglementate a utilităților și întărirea forțelor armate.”
„Vom cere băncilor, asigurătorilor, marilor lanțuri de retail, industriei energetice, companiilor comerciale, companiilor de telecomunicații și companiilor aeriene să plătească o mare parte din profiturile lor suplimentare în aceste două fonduri. Aceste măsuri vor fi temporare, limitate la doi ani: 2022 și 2023”, a adăugat el.
„Solicităm de la oricine acumulează profit suplimentar în această stare de război să ajute oamenii și să contribuie la costurile de apărare ale țării.”
„Așa cum am promis vom proteja familiile, pensionarii, locurile de muncă și sistemul de prețuri reglementate pentru utilități și în această perioadă prelungită de război”, a conchis Orbán.
O zi mai târziu, în timp ce vorbea cu reprezentanții presei despre taxele planificate, ministrul Economiei și Dezvoltării, Márton Nagy, a spus:
Profitul suplimentar este în esență un profit neașteptat, aceste venituri suplimentare au fost generate de criza energetică și alimentară ca urmare a situației de război.
Nagy a adăugat că nu se așteaptă ca noile taxe să fie transferate muncitorilor și pensionarilor maghiari, menționând că, dacă multinaționalele vor crește efectiv prețurile, guvernul va lua măsuri și în această problemă.
Este de așteptat ca statul maghiar să încaseze 2,28 miliarde de euro anual din taxele nou impuse.
Înca nu e clar dacă pe temen lung această politică va fi o mutare câstigatoare, dar trebuie remarcată determinarea Ungariei, în totală discrepanță cu România, care deși a primit cu brațele deschise refugiații din Ucraina și a permis ca prin portul său din Constanța să se deruleze cea mai mare parte a exporturilor de cereale din Ucraina și în pofida faptului că este dedicata trup și suflet NATO și Uniunii Europene, totuși nu are curajul să adopte o poziție mai fermă în acest nou context geostrategic pentru obține includerea in Spațiul Schengen.
