Mulți din Occident au prezis o slăbire a alianței China-Rusia în urma “operațiunilor militare speciale” ruse în curs de desfășurare în Ucraina. Un articol recent din revista Foreign Affairs a subliniat punctele „cheie” de dezacord între Beijing și Moscova pentru a evidenția limitele ale prieteniei „fără limite”. Potrivit unor astfel de proiecții, ar fi trebuit să vedem conflicte între ambele țări. Dar ceea ce vedem de fapt este exact opusul acestei predicții: China și Rusia și-au reafirmat recent prietenia „fără limite”, o alianță care a început inițial în urmă cu aproape un an („fară limite 1.0”) și acum crește la următoarea nivel „fără limite 2.0”. Această reafirmare a provocat unele necazuri în lumea occidentală, aceasta începănd să pedepsească China pentru sprijinul acordat Rusiei împotriva forței combinate a NATO.
După cum arată articolele din mass-media, SUA se consultă deja cu aliații săi G7 pentru a impune noi sancțiuni Chinei, dacă aceasta din urmă extinde orice sprijin Rusiei în privința Ucrainei. Faptul că SUA se gândește să impună noi sancțiuni Chinei întărește încă o dată nevoia Beijingului de a schimba în mod fundamental ordinea politică globală, ordine care în opinia oficialilor chinezi permite unor state (țările NATO) să-și extindă sprijinul catre aliatului lor (Ucraina), dar îi pedepsește pe cei (China) care îndrăznesc să ia o poziție diferită și să acorde sprijin celeilalte părți (Rusia).
În acest context, decizia Chinei de a-și extinde prietenia cu Rusia este periculoasă și alarmantă pentru SUA și aliații săi din NATO tocmai pentru că le va îngreuna lupta împotriva Rusiei, țară care a dat dovadă de rezistență la atacul economic al întregului Occident timp de peste un an.
Cu toate acestea, ceea ce este cu adevărat îngrijorător pentru Occident este faptul că această prietenie nu este doar bilaterală, ci urmărește o agendă de schimbare globală. De fapt, acesta este cheia „fără limite 2.0”, așa cum a fost întărit de diplomatul chinez Wang Yi în cea mai recentă întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova din 22 februarie. După cum s-a subliniat la întâlnire, parteneriatul China-Rusia este „ pentru o nouă eră”, adăugând că „o lume multipolară și o mai mare democrație în relațiile internaționale, pe care China și Rusia le susțin împreună, sunt în conformitate cu tendința vremurilor și răspund aspirațiilor majorității țărilor.”
Întâlnirea lui Wang cu Putin a fost urmată de declarația oficială a Chinei care evidențiază „poziția sa politică” față de Ucraina. Declarația, a consolidat poziția Rusiei cu privire la cauza de bază a conflictului și anume, un efort condus de SUA de extindere a NATO. Declarația spunea foarte clar că „Securitatea unei regiuni [Europa] nu ar trebui realizată prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare [NATO pentru a include Ucraina].
Documentul, indicând SUA ca fiind o țară care „intervine în afacerile interne ale altor țări, urmărește, menține și abuzează de hegemonie, promovează subversia, infiltrarea și plătește intenționat războaie”, afirmănd că „hegemonia dolarului american este principala sursă de instabilitate și incertitudine în economia mondială”.
Întrebarea este: de ce China adoptă o poziție neobișnuit de îndrăzneață față de scenariul global actual? Motivul de bază este propria sa supraviețuire. Politica și poziția sa față de Rusia și SUA provin din faptul că, dacă SUA ar reuși în cele din urmă să învingă Rusia în Ucraina, atunci China următoarea țintă a unui război Indo-Pacific, nu va fi capabilă să câștige pe cont propriu, fără aliați puternici, de exemplu Rusia.
Dar atingerea acestui obiectiv, de punere a Chinei la colt, este mult mai dificil decât pare. Contrar speranțelor Washingtonului, multe țări nu sunt de acord cu imperativul de a lupta cu Rusia și/sau China. Rusia nu este „izolată” așa cum vedem în legăturile sale cu China. În afară de China, amploarea sprijinului pe care Rusia îl are în întreaga lume este imensă. Cea mai populată țară din lume, India, a declarat recent că comerțul său cu Rusia a crescut cu 400% de la începutul conflictului anul trecut. În ultimele șase săptămâni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost primit în nouă țări din Africa și Orientul Mijlociu, inclusiv Africa de Sud, al cărei ministru de externe, Naledi Pandor, a salutat întâlnirea lor ca fiind „minunată” numind Rusia „prietena.”
Acesta este un impuls major al încrederii Chinei în capacitatea Rusiei de a înfrunta Occidentul, în ciuda sancțiunilor economice și financiare masive ale acestuia din urmă și a sprijinului militar acordat Ucrainei în valoare de miliarde de dolari. Doar 33 de țări din întreaga lume au impus sancțiuni Rusiei, în timp ce două treimi din populația lumii trăiește în țări care s-au abținut să condamne Rusia.
Pentru China, acceptabilitatea continuă a Rusiei în întreaga lume este doar o reafirmare a planului lor comun – și a hotărârii – de a promova o nouă ordine mondială, un sistem care este la fel de esențial pentru supraviețuirea Rusiei și Chinei în special în Sudul Global sub represiunea constantă a Statelor Unite.
