Într-un plan, publicat vineri, 24 februarie, la un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, China face apel la pace. Documentul în 12 puncte, care se abține de a atribui vina unei părți, pledează pentru dialog și încetarea sancțiunilor.
Planul său de pace, în care Beijingul se poziționează ca mediator, notează că „conflictul și războiul nu beneficiază nimănui”.
Beijingul solicită renunțarea la mentalitatea Războiului Rece, observând că securitatea unei țări „nu ar trebui facută în detrimentul altora”. Într-o critică a expansiunii NATO către est în ultimele decenii, documentul subliniază că securitatea unei regiuni „nu ar trebui realizată prin întărirea sau extinderea blocurilor militare” și că
interesele și preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor [o posibilă referire la dorința Kremlinului de garanții de securitate] trebuie luate în serios și abordate în mod corespunzător.
Beijingul a îndemnat toate părțile să „rămînă raționale și să dea dovadă de reținere, să evite agravarea tensiunilor și să prevină deteriorarea în continuare a crizei sau chiar scăderea ei de sub control”. Planul cere tuturor părților să
sprijine Rusia și Ucraina, să lucreze în aceeași direcție, să reia dialogul direct cât mai repede posibil, astfel încât să detensioneze treptat situația și să se ajungă în cele din urmă la o încetare a focului.
Beijingul a condamnat, de asemenea, utilizarea „sancțiunilor unilaterale”, pe care Occidentul colectiv le-a impus Rusiei după invazia sa din 24 februarie. Sancțiunile „nu pot rezolva problema”, deoarece „creează doar noi probleme”, se arată în document. Ca atare, „țările relevante” ar trebui să „înceteze să abuzeze”, astfel încât să „își joace rolul lor în detensionarea crizei din Ucraina”.
Planul este în mare parte întâmpinat cu scepticism de către Occident.
Adresându-se reporterilor în timp ce se afla în Estonia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a remarcat că Beijingul „nu are prea multă credibilitate pentru că nu a reușit să condamne invazia ilegală a Ucrainei”.
La aceeași conferință de presă, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că China nu împărtășește un plan de pace, ci simple principii. „Ne vom uita la principii, desigur, dar le vom analiza in contextul în care China a susținut una din parți ”, a spus ea.
Din partea americană, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat pentru ABC că „orice propunere care poate promova pacea este ceva ce merită privit”. Totuși, el a remarcat faptul că planul conține 12 puncte și că dacă ei [chinezii] „au fost serioși cu privire la primul, suveranitatea, atunci acest război s-ar putea încheia mâine”:
China lucrează în ambele sensuri: pe de o parte încearcă să se prezinte public ca neutră cautătoare de pace, în timp ce, în același timp, susținme narațiunea falsă a Rusiei.
Blinken a adăugat că China a oferit Rusiei asistență neletală prin companiile sale și a acuzat Beijingul „că acum se gândește la asistență letală”.
Un raport din 23 februarie din revista germană Der Spiegel, fără a cita surse, a dezvăluit că China este în negocieri pentru a livra așa-numitele „drone kamikaze” la Moscova. Până acum, Beijingul a negat ceea ce, deocamdată, sunt încă zvonuri. Occidentul colectiv a avertizat în repetate rânduri Chinei că orice mișcare de a vinde arme Rusiei ar aduce cu sine consecințe grave.
Sâmbătă, 25 februarie, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a salutat faptul că China „și-a prezentat poziția, o viziune cuprinzătoare asupra acestui război”. După ce a citit planul, el a spus că este de acord cu unele dintre elementele acestuia. Cu toate acestea, el a comentat cu privire la „sancțiunile unilaterale”, deoarece guvernul său consideră că sancțiunile „sunt un instrument important”. El a observat că „în general, este un document interesant”.
Întrucât documentul este încă studiat de oficialii ucraineni, ministrul a subliniat că „trebuie să-l parcurgem de la început până la sfârșit și să tragem propriile concluzii”.
