Întrucât Uniunea Europeană nu face nimic pentru a restricționa importul de cereale ucrainene ieftine, care perturbă piața agricolă a Europei, Ungaria și-a luat soarta în propriile mâini, conform ministrul Agriculturii István Nagy. România a fost și ea afectată, fermierii români cerând insistent UE să ia măsuri de limitare a importurilor și de acordare de despăgubiri fermierilor afectați.
După izbucnirea războiului, când părea că cerealele ucrainene nu vor părăsi porturile, UE a abolit rapid tarifele de export la Kiev, permițând recoltelor să inunde liber în Europa la prețuri scăzute. Ideea inițială a fost că statele membre ale UE vor ajuta la tranzitarea transporturilor către piața mondială, evitând colapsul total al exporturilor de cereale ucrainene. Realitatea a fost însă că enorme cantități de grâne ucrainene, pentru care nu s-au taxe vamale și nu s-au respect normelor europene din agricultură, au rămas pe piața europeană, afectând în mod sistematic comerțul cu cereale al statelor membre.
Fermierii polonezi protestează impotriva importurilor de cereale din Ucraina
În 2021, Uniunea Europeană a importat 287.000 de tone de cereale din Ucraina. Această cifră a crescut în 2022 la 2,8 milioane de tone, ceea ce a devenit o problemă serioasă în UE. Fermierii europeni nu pot concura cu cei ucraineni, întrucât aceștia nu sunt încorsetați de regulile UE privind sigurnața alimentară și utilizarea pesticidelor. Într-adevăr, cerealele ucrainene sunt mai ieftine, dar în același timp sunt de o calitate mai slabă și mult mai puțin sănătoase decât cele produse în UE. Situația precară pentru fermierii europeni nu s-a schimbat nici atunci când porturile ucrainene s-au redeschis. Pentru ucraineni a devenit mai convenabil și mai ieftin să inunde Uniunea Europeană cu recoltele lor de cereale, mizând pe faptul că Bruxelles nu va îndrăzni să reacționeze pentru a opri această situație. Și iată că ucrainenii au avut dreptate în presupunerea lor.
Afluxul în masă de cereale ucrainene a avut un efect atât de distorsionant al pieței europene, încât statele membre cele mai afectate – Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, România și Bulgaria – au emis o declarație comună la Bruxelles, cerând ajutor. Cele șase țări au cerut Comisiei Europene inclusiv despăgubiri pentru agricultori, în contextul în care există o supraofertă de cereale creată de importurile ieftine din Ucraina, care a redus cererea pentru produsele locale şi a declanşat proteste în rândul fermierilor
Ministrul maghiar al Agriculturii, István Nagy, a declarat:
„Ei respectă măsurile UE astfel încât cerealele ucrainene să intre pe piața mondială, dar ținând cont că situația actuală este mai mult despre distrugerea pieței UE, au datoria de a păstra echilibrul pieței interne, protejând în același timp interesele fermierilor autohtoni și europeni”.
„Bruxellesul nu sprijină fermierii maghiari și central-europeni și nu oferă niciun ajutor pentru a proteja producătorii maghiari, români, polonezi sau bulgari, care altfel nu pot supraviețui. În los să distribuie presiunea, Comisia Europeană cere fermierilor din Europa Centrală să suporte prețul exporturilor de cereale ucrainene”, a scris Ministerul Agriculturii din Ungaria într-un comunicat.
Drept urmare, Ungaria a instituit controale stricte asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente, toate în conformitate cu legislația relevantă a UE. Ministrul Nagy a adăugat că, pe lângă culturile de cereale, exporturile ucrainene ieftine de miere și păsări de curte ajung și pe piețele statelor membre ale UE în „cantități enorme”.
