Reducerile șoc ale producției de petrol din luna mai, anunțate de OPEC+, înseamnă în esență că opt țări cheie producatoare de petrol au decis să dea mâna cu Rusia pentru a reduce producția de petrol, mesajul fiind că OPEC este acum din nou în controlul pieței petrolului.
În timp ce cele 8 țări OPEC vorbesc despre o reducere de un milion b/zi din mai până la sfârșitul anului, Rusia își va prelungi pentru aceeași perioadă ajustarea voluntară care a început deja în martie, cu 500.000 de barili.
Acum, adăugați la acestea ajustările de producție deja decise de OPEC+ anterior, reducerile voluntare suplimentare totale ale producției atinge 1,6 milioane b/zi.
Ce a dus la asta? În esență, așa cum avertizaseră mulți analiști, sancțiunile occidentale împotriva petrolului rusesc au creat distorsiuni și anomalii pe piața petrolului deranjând ecosistemul delicat al cererii și ofertei, agravate de decizia incredibil de riscantă a G7.
În plus, mișcările provocatoare ale administrației Biden de a elibera petrol în mod regulat din Rezerva Strategică de Petrol din SUA în încercări de a microgestiona prețurile petrolului și de a menține sub control presiunile inflaționiste, a fost considerat un afront de către țările producătoare de petrol ale căror economii depind în mod critic de veniturile din exporturile de energie.
OPEC+ numește reducerile de producție „o măsură de precauție menită să susțină stabilitatea pieței petrolului”. În urma deciziei, analiștii se așteaptă ca prețurile petrolului să crească, presiunea asupra băncilor centrale occidentale continuând să se mărească din cauza posibilei creșteri a inflației.
Ceea ce iese în evidență în poziția OPEC+ este că decizia Rusiei de a reduce producția de petrol până la sfârșitul anului a fost susținută acum în unanimitate de principalii producători arabi. Declarații independente, dar coordonate în timp, au fost făcute de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak, Algeria, Oman și Kazahstan, în timp ce Rusia și-a confirmat intenția de a prelungi până la sfârșitul anului propria reducere a producției cu 500.000 de barili pe zi, începând cu luna martie.
În mod semnificativ, aceste declarații au fost făcute tocmai de cei mai mari producători de petrol din OPEC, care au un istoric în reducerea producției. Cu alte cuvinte, reducerea producției va fi reală, nu doar pe hârtie.
Cel puțin parțial, criza bancară din SUA și Europa a determinat OPEC+ să intervină. Prețul petrolului Brent a scăzut la 70 de dolari pe baril pentru prima dată din 2021 din cauza falimentului mai multor bănci din SUA și a experienței Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci din Elveția. Evenimentele au stârnit îngrijorare cu privire la stabilitatea sistemului bancar occidental și teama de o recesiune care ar afecta cererea de petrol.
Există toate probabilitățile ca tensiunile să crească între SUA și Arabia Saudită, deoarece prețurile mari ale petrolului vor ridica inflația și vor face și mai dificilă pentru Rezerva Federală a SUA să găsească un echilibru între creșterea ratei cheie și menținerea stabilității financiare și economice. În egală măsură, administrația Biden trebuie să fie furioasă de cooperarea continuă între Rusia și țările OPEC+, în special Arabia Saudită.
Administrația Biden are doar o gamă limitată de opțiuni pentru a răspunde mișcării surpriză a OPEC+:
1 – să elibereze petrol din rezerva strategică;
2 – să puna presiune asupra producătorilor americani pentru creșterea producția interne de petrol;
3 – o propună o legislație care ar permite SUA să facă pasul dramatic de a da în judecată națiunile OPEC;
4 – de a reduce exportul SUA de benzină și motorină.
Cu siguranță, reducerea producției OPEC+ contravine cererii occidentale de creștere a producției de petrol, chiar dacă au fost impuse sancțiuni împotriva exporturilor rusești de petrol și gaze. Pe de altă parte, perturbarea aprovizionării cu petrol din Rusia a contribuit la creșterea inflației în țările UE.
Liderii occidentali se pot plânge doar că reducerea producției de petrol a venit într-un moment nepotrivit. Necazurile economiilor occidentale nu pot fi puse pe spatele OPEC+, existand probleme care ies acum la suprafață. De exemplu, protestele pe scară largă din Franța împotriva reformei pensiilor sau grevele larg răspândite din Marea Britanie pentru salarii mai mari arată că există probleme structurale profunde în aceste economii, mai ales dupa restricțiile impuse în pandemie.
Mișcarea OPEC+ a venit după o întâlnire între viceprim-ministrul rus Alexander Novak și ministrul saudit al energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, la Riad, pe 16 martie, care s-a concentrat pe cooperarea pe piața petrolului. Prin urmare, este văzută pe scară largă ca o strângere a legăturii dintre Rusia și Arabia Saudită.
Marea întrebare este cum ar putea profita Moscova de pe urma deciziei OPEC+. Creșterea prețului țițeiului aduce beneficii în special Rusiei. Mai simplu spus, reducerile de producție vor înăspri piața petrolului și astfel, vor ajuta Rusia să-și asigure prețuri mai bune pentru țițeiul pe care îl vinde.
În al doilea rând, noile reduceri confirmă că Rusia este încă o parte integrantă și importantă a grupului de țări producătoare de petrol, în ciuda încercărilor occidentale de a o izola.
În al treilea rând, consecințele deciziei sunt și mai mari cu cât, spre deosebire de reducerile anterioare ale grupului OPEC+, în apogeul pandemiei cand nu exista cerere, astăzi, impulsul pentru cererea globală de petrol este în creștere, datorită redresării economice a Chinei.
Reducerea surpriză a OPEC+ consolidează și mai mult alianța energetică saudito-rusă, fiind o palmă pentru Washington.
Acesta este un alt semnal care ne arată că saudiții nu se mai tem de SUA, deoarece „pârghia” OPEC este acum de partea Riadului. Saudiții fac doar ceea ce vor să facă, iar Casa Albă nu are niciun cuvânt de spus în această chestiune. În mod evident, o reformare a dinamicii regionale și globale care a fost pusă în mișcare în ultimul timp capătă avânt. Viitorul petrodolarului pare din ce în ce mai incert.
