Anul trecut, Agenția Internațională pentru Energie a făcut vâlva prin ziare, cerând încetarea noilor explorări de petrol și gaze până la sfârșitul anului. Câteva luni mai târziu, AIE a cerut mai mult petrol.
Săptămâna aceasta, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că investițiile în producția de petrol și gaze noi sunt „delirante”, solicitând „ca toți actorii financiari să renunțe la finanțarea combustibililor fosili” și să se concentreze în schimb pe energiile regenerabile.
Dar cel mai înalt oficial al ONU nu s-a oprit aici. Guterres a continuat spunând că „Singura cale adevărată către securitate energetică, catre prețuri stabile ale energiei, prosperitate și o planetă vie constă în abandonarea combustibililor fosili poluanți – în special cărbunele – și accelerarea tranziției energetice bazate pe surse regenerabile”.
Acesta este un sentiment împărtășit și de șeful AIE, în numeroase ocazii. La fel ca Guterres, Fatih Birol de la AIE este un susținător ferm al tranziției energetice, pe care o consideră singura cale de urmat. Spre deosebire de Guterres, Birol pare dispus să accepte faptul că încă avem nevoie de petrol și chiar în cantități considerabile.
Luna trecută, Birol a avertizat asupra prețurilor în creștere ale petrolului în timpul verii din cauza cererii puternice, exprimându-și speranța că câțiva mari producători de petrol își vor crește producția în acest an.
„Sper foarte mult că creșterea venită din [Statele Unite], din Brazilia, Canada în acest an, [va] fi însoțită de creșterea venită de la producătorii cheie din Orientul Mijlociu și din alte părți”, a declarat Birol într-un interviu la CNBC.
„În caz contrar, mai avem o singură speranță… ca cererea chineză să rămână foarte slabă”.
Cu alte cuvinte, șeful AIE, spre deosebire de șeful ONU, a recunoscut faptul că lumea consumă volume din ce în ce mai mari de petrol și faptul că ele nu pot fi înlocuite cu energia generată de parcuri eoliene și solare.
Între timp, Guterres nu numai că cere sfârșitul erei petrolului, ci le spune și absolvenților universităților să evite să obțină un loc de muncă în industria petrolului și gazelor, numind aceste companii „destructive climatic”.
Între timp, un baril de țiței Brent se tranzacționează cu peste 119 de dolari iar OPEC tocmai a raportat că producția sa a scăzut luna trecută.
Companiile de șist americane au refuzat categoric să-și schimbe planurile în urma apelurilor președintelui Biden – un alt adept al tranziției energetice – de a pompa mai mult, Arabia Saudită pare reticentă în a-și valorifica capacitatea de petrol neutilizată, iar Rusia redirecționează fluxurile de petrol, deși puțini credeau că poate face acest lucru – să poată plasa petrolul din Europa în altă parte.
Prin urmare, dezechilibrul pieței petrolului ar putea fi pe cale să se adâncească și mai mult, făcând petrolul și mai scump, subliniind importanța sa vitală pentru fiecare economie din lume, inclusiv pentru Portugalia dlui Guterres, lider în energie regenerabilă și o țară dependentă de importurile de petrol pentru că și-a oprit propria producție de petrol și gaze ca parte a tranziției catre energia verde.
Vorbind despre surse regenerabile, secretarul general al ONU nu este singurul dornic să vadă si mai mulți bani turnați în energie eoliană și solară. Conducerea Comisiei Europene este, de asemenea, dornică de acest lucru. A sugerat chiar reducerea birocrației pentru noile proiecte eoliene și solare pentru a accelera creșterea capacității de energie regenerabilă.
Având grijă să nu mai existe cerere de petrol, Parlamentul European a votat recent în favoarea interzicerii vânzărilor de mașini cu motor cu combustie internă, care să intre în vigoare în 2035. Aceasta înseamnă că vehiculele electrice trebuie să treacă de la 0,5% din toate mașinile din Uniunea Europeană la 100% in câțiva ani. Nimeni nu numește asta delirant.
Despre costurile tranziției către sursele regenerabile nu se vorbește prea mult, deși știrile despre prețurile metalelor și mineralelor necesar pentru fabricarea bateriilor, panourilor, etc ajung la public. În ciuda acestor știri, nici Guterres, nici administrația Biden, nici UE nu par dispuse sau capabile să facă legătura cu planurile lor de energie regenerabilă, care sunt pe cale să devină și mai scumpe decât erau. Între timp, prețul petrolului continuă să crească.
A numi investițiile în petrol și gaze „delirante” ar putea excita creierul activiștilor verzi mai ales în timpul verii, dar în iarnă când acești activiști, la fel ca toți ceilalți, vor trebui să plătească pentru încălzire, lucrurile ar putea arăta diferit, mai ales în Europa, unde lumina soarelui ajunge mai puțină pe suprafața solului iar viteza vântului scade așa cum tinde să se întâmple în timpul iernii.
