Piața globală a petrolului încă încearcă să găsească un nivel minim, fără prea multe șanse deoarece prețurile țițeilui sunt din ce în ce mai volatile. Interdicția UE asupra importurilor de petrol rusesc, care va fi pusă în aplicare pe 5 decembrie, va zgudui probabil și mai mult aceasta piață fragilă. În timp ce țările UE caută să se îndepărteze de țițeiul rusesc, apetitul firmelor din UE pentru petrolul rus rămâne nediminuat. Bloomberg a raportat că Europa a importat aproximativ 1 milion de bpd în săptămâna încheiată pe 2 septembrie. Numărul este substanțial mai mare decât media de 800.000 bpd din august. Unii au sunbliniat însă că este sub nivelul din iunie, care a fost de 1,28 milioane bpd. Interesul ridicat nu arată încă o dorință reală la nivel european de a reduce importurile de petrol rusești ale Uniunii. Pare că UE se “pregatește intens” pentru termenul limită de 5 decembrie.
În același timp, transporturile maritime de petrol ale Rusiei, care se îndreaptă în principal către Asia, rămân și ele la nivel ridicat. În general, volumele Moscovei au crescut cu 13%, până la 3,32 milioane bpd. Într-o perioadă în care volumele asiatice sunt stabile, volumele de țiței rusești în regiunea Amsterdam-Rotterdam-Anvers (ARA) au crescut cu 13%. Se estimează că exporturile totale ale Rusiei către piața globală au adus venituri de aproximativ 167 de milioane de dolari în săptămâna încheiată pe 2 septembrie.
Privind datele de mai sus, dependența UE de energia rusă este încă extrem de mare, iar tăierea legăturilor sale energetice cu Moscova nu pare deloc o sarcină ușoară. Deci, de ce este atât de dificil să punem capăt importurilor de petrol rusești? Atâta timp cât alți producători nu reușesc să umple golul, rafinăriile europene continuă să prelucreze cantități mari de țiței din Urali. După cum a declarat Ben van Beurden, CEO-ul Shell, principalul motor al cererii UE de țiței rusești este faptul că în prezent producătorii OPEC nu sunt capabili (sau dispuși) să producă volumele necesare.
În același timp, devine din ce în ce mai clar că nu numai volumele “oficiale” de țiței rusești se îndreaptă către piețele europene. Volume nespecificate rusești, amestecate în Asia, sunt încărcate în tancuri petroliere către destinații europene. Site-ul de știri japonez Nikkei a raportat că de la invazia rusă a Ucrainei, 41 de nave au efectuat transferuri de petrol de la navă la navă în largul coastelor Greciei, implicând țiței rusesc. În comparație, în 2021 acest lucru a fost făcut doar de o singură navă. Experții se așteaptă ca după interdicția din 5 decembrie, aceste transferuri de la navă la navă să crească.
Aceste evoluții arată că există încă lacune imense în sancțiunile prevăzute de UE. Dacă UE dorește cu adevărat să omoare vaca de muls a Moscovei, sunt necesare măsuri mai stricte. Amestecarea petrolului este un truc vechi de a masca originea încărcăturii. În același timp, s-a raportat anterior că țările din Asia și Orientul Mijlociu sunt puternic implicate în reexportarea volumelor de țiței rusești, sub noi specificații către Europa.
Și nu doar țările asiatice sunt complice. Turcia, Egiptul, Algeria, sunt posibile porți pentru țițeiul rusesc pentru a ajunge nu numai pe piețele globale, ci mai ales pe piețele europene. Libia și Irakul sunt exemple excelente de țări care au o mulțime de experiență în eludarea sancțiunilor internaționale. În prezent, Iranul este încă capabil să-și exporte țițeiul și produsele pe piață, chiar și atunci când sancțiunile SUA ar trebui să țină țițeiul iranian în afara pieței. În lunile următoare, liderii europeni vor trebui să decidă dacă o interdicție normală a petrolului din Rusia este eficientă pe cât se așteaptă. Sunt necesare și sancțiuni ale terților pentru a se asigura că Rusia nu își exportă pur și simplu țițeiul către alte destinații din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. A pretinde că acest lucru nu se va întâmpla este o prostie.
