Despre reformele din PNRR, planul de 29,2 miliarde euro, bani pe care România își propune să-i atragă, s-a discutat prea puțin. S-a discutat prea puțin la București, însă la Bruxelles aceste lucruri sunt publice.
Reformele asumate prin PNRR vor produce efecte la scară largă în economia românească, în diverse domenii.
Energie
- Până cel târziu în T2 2022 va intra în vigoare o lege care va cuprinde un calendar de înlocuire a cărbunelui, inclusiv măsuri privind închiderea/conservarea minelor și măsuri pentru recalificare și reconversie profesională și alte măsuri cu impact socio-economic asupra comunităților afectate.
- punerea în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, a unui cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.
Guvernanții ar trebui să explice ce se va întâmpla cu exploatările miniere din Hunedoara și CE Oltenia și mai ales ce se întâmplă cu încâlzirea pe lemne.
Transport
- Modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare bazată pe tonaj la o abordare bazată pe distanță. Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”.
- Implementarea principiilor de taxare ecologică, sistem de taxare a vehiculelor poluante.
- Descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani
Dezvoltarea locală
- Adoptarea și intrarea în vigoare a Legii Zonelor Metropolitane, obiectivul principal propus fiind stabilirea statutului și funcționarea zonelor metropolitane, pentru elaborarea de proiecte integrate și pentru gestionarea unor servicii publice – preluarea serviciilor publice de planificare, transport public, infrastructura edilitară
- Codul de amenajare a teritoriului, urbanismului și construcțiilor adoptat, care să permită actualizarea în format GIS a tuturor planurilor de amenajare a teritoriului și a planurilor urbanistice generale și alinierea la noile principii ale politicii urbane și ale codului (promovarea transportului durabil, utilizarea infrastructurii verzi și albastre și a soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic.
Reforma sectorului public
- O nouă politică de salarizare în sectorul public prin reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice și funcțiilor contractuale, așa cum era prevăzut în legislația anterioară Legii cadru nr. 153/2017
Pensii
- Transmiterea către parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada fixă de contributivitate de 25 de ani) și propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și care să nu mai permită creșteri ad-hoc
