Confruntat cu amenințarea unei crize alimentare globale, șeful Syngenta, Erik Fyrwald, face apel la abandonarea agriculturii ecologice. Țările bogate au obligația de a-și crește producția agricolă pentru a evita o catastrofă globală, a spus el.
Recoltele din agricultura ecologică pot fi cu până la 50% mai mici în funcție de produs, spune directorul general al Syngenta, producătorul din Elveția de produse fitosanitare de semințe modificate genetic, într-un interviu difuzat duminică de NZZ am Sonntag.
Nevoia de suprafețe din ce în ce mai mari
Agricultura ecologică promovează ocuparea unor zone întinse de pământ, deoarece necesită suprafețe mai mari decât agricultura convențională, spune Erik Fyrwald. De asemenea, dăunează climei, deoarece câmpurile sunt de obicei arate, ceea ce crește emisiile de CO2, adaugă el.
„Consecința indirectă este că oamenii mor de foame în Africa, pentru că mâncăm din ce în ce mai multe produse ecologice”, spune el.
O a treia cale în agricultură
Deși Syngenta produce pesticide și semințe modificate genetic, el contestă acuzația de a se opune agriculturii ecologice din scopuri pur financiare.
„Întreaga industrie realizează profituri mari cu produsele organice, deoarece consumatorii sunt dispuși să plătească mult pentru asta.”
Erik Fyrwald pledează pentru o a treia cale în agricultură, adică nici numai convențională, nici numai organică.
Conceptul său de așa-numită agricultură regenerativă preia rotația culturilor din agricultura ecologică și, în același timp, se bazează pe utilizarea țintită a pesticidelor și a OMG-urilor pentru a crește randamentele.
Din cauza Covid-19 și a condițiilor meteorologice extreme, prețurile la porumb, soia și cereale crescuseră deja înainte de război în Ucraina. Odată cu invazia rusă a Ucrainei, care hrănește 400 de milioane de oameni, criza alimentară globală reprezintă un mare pericol, crede el.
Micii fermieri se revoltă
Președintele Asociației Micilor Fermieri, Kilian Baumann, a calificat pe Twitter argumentul șefului Syngenta „grotesc”: își apără cifra de afaceri, pentru că fermierii folosesc mai puține pesticide. Nu producția ecologică promovează consumul de pământ, ci foamea de carne, scrie fermierul.
Producția de furaje ocupă 43% din terenul arabil din Elveția, la care se adaugă 1,2 milioane de tone importate. Producerea caloriilor animale necesită mult mai mult teren decât cea a caloriilor vegetale, precizează Kilian Baumann.
Insecuritatea alimentară
Aproape 193 de milioane de oameni din 53 de țări au suferit de insecuritate alimentară acută în 2021, din cauza a ceea ce Națiunile Unite a declarat că este o „combinație triplă toxică” de conflict, extreme meteorologice și efectele economice ale pandemiei de coronavirus.
Războiul din Ucraina prezintă riscuri suplimentare pentru multe țări, în special în Africa, care se bazează pe Ucraina și Rusia pentru grâu, îngrășăminte și alte provizii alimentare.
Chiar înainte de război, oamenii se confruntau cu consecințele pandemiei și cu veniturile reduse, iar prețurile alimentelor erau la un nivel maxim în ultimii 10 ani, iar prețurile la combustibili erau la cel mai mare nivel din ultimii șapte ani.
