Posibilitatea unui conflict armat SUA-China poate trece din domeniul imaginar în cel al realității. Creșterea constantă a tensiunilor în special cu privire la statutul Taiwanului (pe care China îl consideră parte a teritoriului său) au sporit în ultimii ani posibilitatea unei confruntări.
Astăzi, reacția strategică a Asiei de Vest la un conflict ipotetic între cele două superputeri are o importanță din ce în ce mai mare. Având în vedere reticența regiunii de a lua parte la razboiul proxy din Ucraina, dintre Rusia și SUA, este probabil să fie la fel de ezitantă și în cazul unui conflict cu pivire la Taiwan.
Într-o notă publicată pe 27 ianuarie, generalul american Mike Minihan, șeful Comandamentului pentru Mobilitate Aeriană a SUA, a scris: „Instinctul meu îmi spune că vom lupta cu China în 2025”. Opiniile generalului Minihan se potrivesc cu declarația ministrului taiwanez al apărării, Chiu Kuo-cheng, din 2021, potrivit căreia China va fi capabilă să lanseze o invazie la scară largă a Taiwanului până în 2025.
Ca răspuns la observațiile generalului Minihan, Mike McCaul, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților din SUA, a declarat pentru Fox News: „Sper că se înșală, dar cred că are dreptate”. Adăugând gaz pe foc, liderul majorității din Senatul SUA, Mitch McConnell, a declarat pe 29 ianuarie: „Șansele de conflict cu China în legatură cu Taiwan sunt foarte mari”.
La câteva zile după ce generalul american a emis un avertisment că Washingtonul s-ar putea angaja în luptă cu Beijingul în următorii doi ani, tensiunile dintre cele două țări au fost exacerbate și mai mult de incidentul cu balonul de spionaj chinez.
Potrivit unor importanți republicani și lideri militari americani, există o preocupare tot mai mare că un conflict la scară largă între cele două superputeri este iminent, regiunile Asia-Pacific (AP) și Asia de Sud (AS) fiind probabil teatrele primare ale războiului.
În ciuda comerțului nominal și a relațiilor geopolitice cu Moscova, țările din Golf nu au susținut poziția Washingtonului în conflictul dintre Rusia și Ucraina, securitatea și comerțul rămânând cei doi piloni principali ai relației dintre Moscova și Asia de Vest.
Emiratele Arabe Unite servesc drept un centru financiar major pentru Rusia, Moscova ar putea încerca să-și folosească influența în regiune pentru a îndemna Emiratele Arabe Unite să reconsidere restricțiile bancare impuse de SUA, dacă consideră că interesele sale sunt compromise.
În plus, Algeria, Tunisia, Libia, Liban și Egipt sunt printre țările care achiziționează grâu din Rusia, ceea ce consolidează și mai mult legăturile economice dintre Rusia și lumea arabă.
Mai mult, de când s-au alăturat Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC+) în 2016, Rusia și Arabia Saudită au lucrat îndeaproape pentru a reglementa producția de petrol și ajustările prețurilor ca parte a acordurilor OPEC+.
Imaginea publică a lui Putin a contribuit, parțial, la o creștere a sprijinului pentru Rusia în regat. În 2018, când Riad s-a confruntat cu critici internaționale cu privire la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, președintele rus a apărut în ziare, zâmbind, impreună cu prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, izolat atunci, în timpul summitului G20 din Argentina.
China are investiții uriașe în Asia de Vest. În 2021, comerțul bilateral între Beijing și regiune s-a ridicat la 330 de miliarde de dolari, aproximativ 50% din aprovizionarea cu energie a Chinei provenind din Golful Persic, bogat în energie.
Din 2005 până în 2021, Beijingul a investit 43,47 miliarde dolari în Arabia Saudită, 36,16 miliarde dolari în Emiratele Arabe Unite, 30,05 miliarde dolari în Irak, 11,75 miliarde dolari în Kuweit, 7,8 miliarde dolari în Qatar, 6,62 miliarde dolari în Oman și 1,4 miliarde dolari în Bahrain.
Pe lângă investițiile sale în comerț și energie, China a investit sume enorme de bani în infrastructura și proiectele de dezvoltare de înaltă tehnologie în Asia de Vest și Africa de Nord, prin intermediul Inițiativei Belt and Road (BRI) de mai multe trilioane de dolari.
Beijingul a încheiat acorduri de cooperare strategică cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Egipt și Iran înrolând 21 de națiuni arabe în efortul său ambițios de a revigora istoricul Drum al Mătăsii și de a-și exporta mărfurile pe piețele din toată Europa și Africa. În prezent, infrastructura dezvoltată în țările din Golful Persic servește drept punct de tranzit pentru două treimi din exporturile chineze către aceste continente.
Egiptul este un centru crucial pentru BRI, Zona de Dezvoltare Economico-Tehnologică din Zona Economică a Canalului Suez, reprezentând unul dintre proiectele majore pentru care cele două națiuni au semnat contracte în valoare totală de 18 miliarde de dolari în 2018.
Irakul, al treilea furnizor de petrol pentru China după Arabia Saudită și Rusia, a primit 10,5 miliarde de dolari de la Beijing pentru proiecte energetice legate de BRI și chiar de curând a acceptat să înlocuiască comerțul cu dolari în relația cu Beijing pentru yuanul chinez.
Colaborarea chineză cu Asia de Vest și Africa de Nord nu se limitează doar la comerț șî investiții; Beijingul oferă echipamente de apărare mai multor națiuni arabe. Din 2019, China și Arabia Saudită au colaborat la producția de rachete balistice, China vânzând Arabiei Saudite sistemul său de apărare aeriană HQ-17AE.
Dronele chinezești Wing Loong au fost achiziționate de Emiratele Arabe Unite, iar Irakul a plasat o comandă pentru drone CH-4B. Iordania a achiziționat CH-4B în 2016, în timp ce Algeria a achiziționat CH-5 – următoarea generație de tip CH-4B – pentru a-și extinde capacitățile aviatice în 2022. În plus, Saudi Advanced Communications and Electronics Systems Co. și China Electronics Technology Group sunt în parteneriat pentru a construi o fabrică de drone pentru producția locală.
În timp ce relația administrației președintelui american Joe Biden cu Riad a fost tensionată din cauza dezacordurilor privind drepturile omului și politicii energetice, China face pași semnificativi în consolidarea legăturilor sale cu Arabia Saudită.
Președintele chinez Xi Jinping a avut o primire regală la Riad în decembrie anul trecut, marcând o schimbare majoră în relațiile chino-arabe, sporind imaginea Chinei în întreaga lume arabă. În schimb, primirea facută președintelui american Joe Biden la Jeddah din vara anului 2022 a fost absolut normală. Acest lucru poate sugera o recalibrare a alianțelor geopolitice din Asia de Vest.
Deși este încă un scenariu ipotetic, merită luat în considerare modul în care Asia de Vest ar răspunde unui conflict direct SUA-China. Mulți analiști geopolitici au speculat că, dacă acum Asia de Vest și în special statele arabe tradiționale pro-americane din Golful Persic, nu au respectat sancțiunile SUA împotriva Rusiei – un partener comercial regional semnificativ mai mic decât China – loialitatea lor față de Washington într-un potențial conflict SUA-China ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
