În timp ce americanii și europenii își golesc depozitele de arme pentru Ucraina, Moscova crește semnificativ producția de arme. Prețurile ridicate ale energiei nu ușurează industria europeană a armamentului: reînarmarea va deveni probabil mult mai scumpă.
În ultimele luni, Statele Unite ale Americii și multe alte țări NATO au furnizat Ucrainei cantități mari de arme și muniție. Acest lucru ar trebui să permită Ucrainei să respingă trupele invadatoare rusești. Potrivit criticilor, aceasta înseamnă, de asemenea, că NATO luptă împotriva Rusiei „până la ultimul ucrainean” fără a-și pierde trupele proprii. Însa totul are un preț: epuizarea armamentului.
Livrările în curs de desfășurare din Occident către Ucraina determină acum golirea depozitelor de arme și muniții, deja relativ mici, ale europenilor. Și asta fără ca o reaprovizionare suficientă să vină rapid.
Chiar și armata SUA se plânge de luni de zile de lipsa stocurilor, din moment ce industria de apărare din SUA, evident, nu are suficientă capacitate pentru a înlocui rapid armamentul trimis pentru Ucraina. Evoluțiile actuale arată clar și că europenii nu sunt nici pe departe capabili să ducă un război cu adevărat mare, mai ales în plină criza inflaționista și energetică.
Estonia a oferit Ucrainei echivalentul a o treime din bugetul său de apărare. Norvegia a trimis Ucrainei peste 45% din stocul său de obuziere, Slovenia aproape 40% din tancurile sale și Cehia aproximativ 33% din lansatoarele de rachete Salvo, potrivit institutului IfW din Kiel, Germania.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei la sfârşitul lui februarie, guvernul polonez a anunţat că a furnizat Ucrainei rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniţie, precum şi drone, patruzeci de tancuri, precum şi aproximativ şaizeci de transportoare blindate, toate în valoare de 1,5 miliarde euro.
Din februarie, SUA au alocat peste 17,5 miliarde de dolari pentru arme și echipamente pentru Ucraina, ceea ce ridică întrebări în rândul unor membri ai Congresului dacă și ei își asumă un risc prea mare. Pentagonul nu furnizează date despre propriile stocuri.
Stimson Center din Washington estimează că războiul din Ucraina a redus stocul SUA de rachete antitanc Javelin cu până la o treime și de rachete antiaeriene Stinger cu 25%. De asemenea, a pus presiune asupra stocurilor de artilerie, deoarece obuzierul M777 nu mai este în producție.
Între timp, Rusia crește semnificativ producția de arme și muniție. Acest lucru a fost anunțat de vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev. Politicianul s-a adresat oponenților Rusiei și i-a sfătuit să nu spere că țara va rămâne fără arme.
„Când citesc analizele inamicului, mă tot întâlnesc cu afirmații că Rusia va rămâne în curând fără echipament militar și armele cele mai frecvent utilizate. De parcă totul s-ar fi epuizat. Nu-ți ține respirația”, a spus el.
„Președintele rus poate ordona producătorilor de arme să treacă la producția de 24 de ore”, a declarat ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur.
Având în vedere că Rusia are resurse naturale vaste, cea mai mare țară din lume este în mare măsură autosuficientă în ceea ce privește materialele de care are nevoie. Industria europeană de armament, în schimb, se luptă – tot din cauza prețurilor ridicate la energie – cu costuri ridicate în producția de arme și muniție, care trebuie să fie transferate și către clienți (guvernele europene). Mai presus de toate, însă, Moscova arată că este destul de capabilă să lupte în Ucraina pentru înca multe luni spre disperarea noastră a tuturor.
