România are nevoie urgentă de o reorganizare teritorială totală pentru reducerea cheltuielilor bugetare, potrivit concluziilor Camerei de Comerț în urma unei întâlniri de lucru cu patronii și organizațiile profesionale.
În cadrul ședinței de lucru, discuțiile s-au axat pe situația economică actuală, posibilitățile de dezvoltare și promovare a produselor și serviciilor românești, precum și modalități de reducere a cheltuielilor publice, declarație semnată de opt organizații, inclusiv cele care reprezintă companii din panificație, construcții, agricultură precum și cele din sectoarele turismului și transporturilor.
„Astfel, organizațiile semnatare consideră prioritară reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de județe la 15, precum și redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori”, au conchis aceștia.
Organizațiile consideră că ar putea fi folosit modelul actualei rețele de 15 curți de apel, întrucât Constituția României nu menționează un anumit număr de județe, dar decizia „trebuie asumată de factorii de decizie, fiind, în același timp, un act de curaj politic”.
„Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov. Se poate prelua acest model şi în cazul judeţelor, mai ales că în Constituţia României nu se vorbeşte de un anumit număr de judeţe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenţi, fiind, totodată, şi un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente şi transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiţi în economia românească”, se menţionează în comunicat.
Subiectul reformei administrative prin reorganizare a fost discutat de mai multe ori în ultimele decenii, cu numeroase propuneri, printre care mai puține județe sau în schimb crearea de regiuni însă toate propunerile au rămas la stadiul de proiect.
„Astăzi, în România, există jumătate din unitățile administrativ-teritoriale în care veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile salariale, de exemplu. Acesta nu este un model sustenabil și trebuie să vedem cum să găsim o soluție”, a spus fostul premier Florin Cîțu vara trecută.
Sub modelul administrativ sovietic din 1950 până în 1968, România a fost împărțită pe regiuni, dar a adoptat actualul sistem județean în 1968.
România numără 103 municipii, 320 de orașe și 2.859 de comune organizate în 41 de județe și capitală. De asemenea, România are opt regiuni de dezvoltare fără competențe administrative, deoarece acestea au fost create pentru a facilita absorbția fondurilor UE.
