Pe 31 ianuarie 2022, pe la orele prânzului, prestigioasa agenție de știri Reuters publica un articol pe care nu te-ai fi așteptat să-l găsești vreodată pe siteul acestei instituții media: „Compania japoneză Kowa spune că ivermectina este eficientă împotriva Omicron”.
Articolul nu a surprins atât prin conținutul său – se știe de multă vreme că ivermectina este unul dintre cele mai eficiente medicamente pentru tratarea COVID – cât mai ales prin faptul că o astfel de știre era publicată de una dintre instituțiile media care au dus cea mai crâncenă luptă împotriva oricărei informații care punea la îndoială retorica oficială. Până nu demult, Reuters depunea eforturi consistente pentru a convinge publicul că „vaccinul este singura cale de a învinge pandemia” și că orice altă terapie pentru COVID este o știre falsă lansată de conspiraționiști.
Era deci chiar neașteptat ca tocmai Reuters să publice un articol care susținea că un alt medicament, foarte ieftin, e și mult mai eficient decât costisitoarele vaccinuri ARNm care au eșuat lamentabil în fața variantei Omicron a noului coronavirus.
Minunea însă nu a durat mult. A doua zi la primele ore, probabil după o furtunoasă ședință de redacție, Reuters modifică atât titlul știrii, cât și conținutul ei. „Ivermectina prezintă „un efect antiviral” împotriva COVID, spune o companie japoneză”.
Deci nimic despre Omicron și nimic despre „eficiență”! Doar un oarecare „efect antiviral”.
În conținutul articolului, Reuters reia ideea din titlu, a „unui efect antiviral” împotriva COVID constatat de compania japoneză, Kowa, care însă „nu a oferit alte detalii”. Apoi, agenția de știri admite că a modificat știrea inițială:
„Articolul original al Reuters a afirmat greșit că ivermectina a fost „eficientă” împotriva Omicron, în studiile clinice de fază III, care sunt efectuate pe oameni.”
O schimbare atât de radicală a versiunii inițiale (care nu poate fi pusă pe seama unei erori de redactare) naște în mod firesc întrebarea: „când a mințit Reuters? Prima oară sau a doua oară?”
Pentru a scoate la lumină adevărul, am mers direct la sursa originală a informației, respectiv la comunicatul firmei Kowa, care poate fi consultat în limba japoneză (pentru traducere am folosit Google translate, cu adaptare pentru limba română).
Iată ce se spune în comunicat:
Kowa Co. Ltd (denumită în continuare „Kowa”) a testat în studii clinice de fază III (cod de dezvoltare: K-237) utilizarea „Ivermectinei” pentru tratamentul infecțiilor cu noul coronavirus (SARS-CoV-2). Într-o cercetare comună cu Universitatea Kitasato s-a confirmat că [ivermectina] are același efect antiviral împotriva tulpinei Omicron ca și pentru celelalte variante existente (alfa, beta, gama, delta).
Iar după ce se amintește că OMS distrbuie ivermectină de peste 30 de ani, în special în statele africane, și că medicamentul e suficient de sigur pentru a fi distribuit fără rețetă medicală, comunicatul firmei Kowa mai precizează:
În plus, s-a raportat că ivermectina suprimă invazia SARS-CoV-2 în celule și inhibă replicarea și este de așteptat să fie administrat ca un nou medicament terapeutic (tabletă) reorientat pentru infecția cu coronavirus. În acest studiu clinic, doza și administrarea sunt diferite de cele deja aprobate pentru tratamentul infecțiilor parazitare, dar eficacitatea și siguranța sunt confirmate în studiul clinic.
Kowa contribuie la tratarea infecțiilor cu nou coronavirus, confirmând efectului clinic al ivermectinei asupra SARS-CoV-s și oferind publicului acest medicament cât mai curând posibil.
FACT CHECK: Kowa a confirmat eficacitatea și siguranța ivermectinei împotriva SARS-CoV-2, precum și faptul că acest efect clinic funcționează la fel de bine la toate tulpinile virusului, inclusiv la tulpina Omicron.
CONCLUZIE: REUTERS A ENUNȚAT AFIRMAȚII FALSE ÎN VERSIUNEA MODIFICATĂ a articolului în cauză. REUTERS A DEZINFORMAT.
Contrar celor afirmate de Reuters în versiunea modificată, comunicatul Kowa oferă multe alte detalii despre acest studiu clinic privind ivermectina:
„După cum am anunțat în iulie 2021, Kowa a solicitat direct laureatului Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, Satoshi Omura, profesor onorific special la Universitatea Kitasato, să realizeze un studiu clinic asupra ivermectinei ca agent terapeutic pentru infecțiile cu noul coronavirus. Considerăm că misiunea companiilor farmaceutice este de a contribui la tratarea acestor infecții și de a proteja sănătatea oamenilor, iar noi am efectuat acest studiu clinic pentru a confirma eficacitatea și siguranța ivermectinei împotriva infecțiilor cu noul coronovirus.”
„În străinătate s-a raportat că la pacienții care folosesc doze mari de ivermectină pentru uz animal apar efecte adverse, aceasta fiind periculoasă pentru oameni. Însă Kowa este considerată un standard în efectuarea studiilor clinice pentru produsele farmaceutice de uz uman. Teste clinice au fost efectuate în conformitate cu standardul GPC (Bună Practică Clinică).”
Și mai multe detalii sunt au fost prezentate chiar pe site-ul companiei japoneze, într-o limbă mai accesibilă pentru Reuters.
Dezinnformarea Reuters merge însă mai departe atunci când amintește că Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile sanitare din SUA și Europa nu recomandă ivermectina din cauza “lipsei probelor științifice”.
- În primul rând, autoritățile sanitare din SUA și-au schimbat opinia în care nu recomandau ivermectina, adoptând o poziție neutră față de acest produs farmaceutic (detalii pe larg aici).
- În al doilea rând, ESTE FALS CĂ LIPSESC PROBELE ȘTIINȚIFICE care demonstrează eficiența ivermectinei împotriva SARS-CoV-2. Prezentăm aici doar o parte dintre ele:
1) „Revizuirea dovezilor în curs de apariție care demonstrează eficacitatea ivermectinei în profilaxia și tratamentul COVID-19”, American Journal of Therapeutics, Aprilie 2021. Rezumat: Meta-analizele pe baza a 18 studii randomizate, controlat, cu privire la tratamentul cu ivermectină în COVID-19 au constatat reduceri mari, semnificative statistic, ale mortalității, ale timpului de recuperare clinică și ale timpului până la eliminarea virală. În plus, rezultatele a numeroase studii de profilaxie controlată raportează riscuri semnificativ mai reduse în privința contractării COVID-19 prin utilizarea regulată a ivermectinei. În final, numeroasele exemple de campanii de distribuție a ivermectinei care au condus la scăderi rapide ale morbidității și mortalității la nivel de populație indică faptul că a fost identificat un agent oral eficient în toate fazele COVID-19.
2) „Identificarea inhibitorilor de protează asemănătoare 3-chimotripsinei (3CLPro) ca potențiali agenți anti-SARS-CoV-2”, Nature, 20 ianuarie 2020 (a se vedea Fig. 4 din studiul prezentat). Rezumat: Interesant, ivermectina a fost capabilă să inhibe mai mult de 85% (aproape complet) din activitatea enzimei 3CLpro în testul nostru enzimatic in vitro cu o valoare IC50 de 21 µM. Aceste descoperiri sugerează potențialul ivermectinei de a inhiba replicarea SARS-CoV-2. În sprijinul acestui fapt, o descoperire recentă a sugerat că ivermectina (5 µM) a inhibat replicarea SARS-CoV-2 viu izolat din Australia (VIo1/2020) în celulele Vero/hSLAM23. Ei au descoperit că numărul viral de > 5000 de ori a fost redus în 48 de ore atât în supernatantul culturii (eliberarea de virion nou: 93%), cât și în interiorul celulelor (virionul neeliberat și neasamblat: 99,8%) în comparație cu celulele infectate tratate cu DMSO.
3) „Efectele terapiei combinate cu ivermectină-azitromicină-colecalciferol asupra pacienților infectați cu COVID-19”. Biomedical Research 2020; Rezumat: Pacienții care au îndeplinit criteriile de includere au fost invitați să ia Ivermectină (6 mg o dată pe zi în zilele 0,1,7 și 8) plus azitromicină (500 mg o dată pe zi timp de 4 zile) plus colecalciferol (4000 UI de două ori pe zi timp de 30 de zile). Rezultatul tratamentului a fost evaluat în a 10-a zi începând cu prima zi de administrare a medicamentului. Rata de recuperare a celor 28 de pacienți care au primit terapia combinată a fost de 100%, durata medie de recuperare simptomatică a fost de 3,6 zile și PCR negativ a fost confirmat în ziua 10.
4) „Efectele unei doze unice de ivermectină asupra rezultatelor virale și clinice la subiecții asimptomatici infectați cu SARS-CoV-2: un studiu clinic pilot în Liban.” Viruses, mai 2021. Rezumat: A fost efectuat un studiu controlat randomizat pe 100 de subiecți libanezi asimptomatici care au fost testați pozitiv pentru SARS-CoV2. Cincizeci de pacienți au primit tratament preventiv standard, în principal suplimente, iar grupul experimental a primit o singură doză de ivermectină în funcție de greutatea corporală, în plus față de aceleași suplimente primite de grupul de control. La 72 de ore după începerea regimului, creșterea valorilor Ct a fost dramatic mai mare la grupul cu ivermectină față de grupul de control. În plus, mai mulți subiecți din grupul de control au dezvoltat simptome clinice: trei indivizi (6%) au necesitat spitalizare, comparativ cu 0% pentru grupul cu ivermectină. (Ct-value reprezintă pragul de cicluri de amplificare luat în considerare la efectuarea testelor Real Time-PCR. Cu cât crește numărul de amplificări pentru detectarea virusului, cu atât prezența unei infecții este mai puțin probabilă).
5) „Terapia precoce COVID-19 cu azitromicină plus nitazoxanidă, ivermectină sau hidroxiclorochină în ambulatoriu a redus semnificativ simptomele în comparație cu rezultatele cunoscute la pacienții netratați.” New Microbes and New Infections, 7 iulie 2021. Rezumat: În comparație cu CG1 și CG2, AG a arătat o reducere cu 31,5 până la 36,5% a excreției virale (p < 0,0001), 70 până la 85% și 70 până la 73% a duratei simptomelor clinice COVID-19… Pentru fiecare 1.000 de cazuri confirmate pentru COVID-19, cel puțin de 140 de pacienți au evitat riscul de spitalizare (p < 0,0001), 50 riscul ventilație mecanică și cinci riscul decese.
6) „Rezultat favorabil asupra încărcăturii virale și viabilității culturii folosind ivermectina în tratamentul precoce al pacienților nespitalizați cu COVID-19 ușor – Un studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo.” MedRxiv, 31 mai 2021. Rezumat: Studiul dublu-orb a comparat pacienții cărora li s-a administrat ivermectină 0,2 mg/kg, timp de 3 zile, față de tratamentul placebo administrat la pacienți nespitalizați cu COVID-19… Obiectivul principal a fost reducerea încărcăturii virale în a 6-a zi (a treia zi după terminarea tratamentului) așa cum se reflectă prin nivelul Ct>30 (nivel non-infectios)… În ziua 6, 34 din 47 (72%) pacienți din grupul cu ivermectină au atins obiectivul, comparativ cu 21/42 (50%) din grupul placebo … Culturile din zilele 2 până la 6 au fost pozitive în 3/23 (13,0%) din probele de ivermectină față de 14/29 (48,2%) din grupul placebo (p=0,008).
7) „Ivermectina și șansele de spitalizare din cauza COVID-19: dovezi dintr-o analiză cvasi-experimentală bazată pe o intervenție publică în Mexico City.” SocArXiv, 3 mai 2021. Rezumat: „Am estimat modele de regresie logistică cu observații adecvate ajustând în funcție de vârstă, sex, de severitatea COVID și de comorbidități. Am constatat o reducere semnificativă a spitalizărilor în rândul pacienților care au primit trusa medicală pe bază de ivermectină; intervalul efectului este de 52% – 76%, în funcție de specificațiile modelului.”
8) „Riscul de spitalizare pentru pacienții cu Covid-19 tratați cu diferite regimuri de medicamente în Brazilia: analiză comparativă.” Travel Med Infect Dis., noiembrie-decembrie 2020. Rezumat: „Utilizarea hidroxiclorochinei (HCQ), a prednisonului sau a ambelor a redus semnificativ riscul de spitalizare cu 50-60%. Ivermectina, azitromicina și oseltamivirul nu au redus riscul semnificativ mai mult.”
9) „Eficacitatea unei terapii medicamente constând din ivermectină, azitromicină, montelukast și acid acetilsalicilic pentru a preveni spitalizarea și decesul în rândul cazurilor ambulatorii de COVID-19 în Tlaxcala, Mexic.”, Int J Infect Dis., aprilie 2021. Rezumat: „Un studiu comparativ de eficacitate a fost efectuat în rândul a 768 de cazuri confirmate de SARS-CoV-2 cu vârsta cuprinsă între 18-80 de ani, care au primit îngrijire ambulatorie… Un total de 481 de cazuri au primit terapia TNR4, în timp ce 287 au primit un alt tratament (grup de control). Aproape 85% dintre cazurile care au primit TNR4 s-au recuperat în 14 zile, comparativ cu 59% în grupul de control. Probabilitatea de recuperare în 14 zile a fost de 3,4 ori mai mare în grupul TNR4 decât în grupul de control. Pacienții tratați cu TNR4 au avut un risc de spitalizare și deces mai mic cu 75% – 81%, comparativ cu grupul de control.”
10) „Ivermectina și COVID-19 în unitățile de îngrijire: raport de caz.”J Infect Dis Epidemiol. 17 aprilie, 2021. Rezumat: „Din cei 25 de pacienți PCR pozitivi, 10 au ales să ia tratamentul cu IVM (grupul 1) și 15 au ales să nu ia IVM (grupul 2). Pacienții din grupul 1 au primit o doză unică de 200 micrograme/kg greutate corporală… Decesul a survenit la 1 pacient din grupul 1 și 5 din grupul 2 (p = 0,34).”
