Ministrul leton al Apărării, Artis Pabriks acuza Berlinul că produce o falie între estul și vestul Europei. Acesta a criticat relația „imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China într-un moment în care unitatea este primordială.
„Este imoral și ipocrit. Conduce o linie de divizare între vest și est în Europa”, a spus Pabriks în interviul Financial Times publicat vineri.
„Germanii au uitat deja că americanii le-au asigurat securitatea în Războiul Rece”, a adăugat ministrul apărării. „Dar ei ar trebui [să-și amintească]. Este datoria lor morală”.
Sugestia a fost că Germania ar trebui să rămână în pas cu Washingtonul în chestiunea „amenințării” rusești la adresa „flancului estic” al NATO.
„Securitatea europeană nu poate fi realizată fără Germania în rol de lider. În acest moment, când ne uităm la modul în care acţionează ei în privința apărării europene şi NATO, pregătirea Bundeswehr, ezitarea de a folosi forţa militară, este absurd pentru vremurile curente”, a descris Pabriks.
Berlinul, începând de săptămâna trecută, a arătat clar că nu vor trimite arme germane în Ucraina și chiar s-a opus ca aliații est-europeni să facă transferuri, trimițând în schimb doar 5000 de căști și un spital de campanie. Unii oficiali europeni au spus că această ofertă a fost aproape o insultă, în timp ce Marea Britanie și SUA intensifică livrările de rachete antitanc către armata Ucrainei.
Conducta pentru livrarea gazelor ruseși Nord Stream 2 Rusia-Germania, care ocolește Ucraina și Europa de Est este gata să primească certificarea completă și să înceapă să furnizeze gaze naturale. Au fost voci care au cerut ca gazele importate de europeni din Rusia să nu fie parte a eventualelor sancțiuni pe care Rusia le-ar primi pentru invadarea Ucrainei.
Germania a fost, de asemenea, văzută ca având o atitudine „moale” față de China. După cum a raportat Politico, Scholz (cancelarul Germaniei) se teme că UE devine prea agresivă în apărarea Lituaniei împotriva constrângerii economice a Beijingului.
Cancelaria a „avertizat pe toți cei care vorbesc limba germană în Comisia [Europeană]” pentru a reduce presiunea asupra Chinei, după ce Franța a declarat săptămâna trecută că Beijingul a mers prea departe cu atacurile sale asupra pieței unice.
Criza a fost declanșată de decizia Lituaniei de a permite Taiwanului să deschidă o reprezentanță în țară folosind numele de Taiwan, în loc de cel al capitalei, Taipei, cum e cutuma. Deși gestul nu e tocmai o recunoaștere a Taiwanului de către Lituania, este mult mai muly decât a făcut orice altă țară UE în această privință. După cum era de așteptat, China a fost furioasă. Recunoașterea Taiwanului și orice gest care poate da această impresie reprezintă o linie roșie pentru Beijing, care consideră insula parte din China (politica „O singură China”).
Astfel că între Lituania și China a apărut o dispută la nivel diplomatic. Beijingul și-a rechemat ambasadorul de la Vilnius, iar Lituania și-a închis ambasada de la Beijing.
Uniunea Europeană e decisă să ia măsuri împotriva Chinei la Organizația Mondială a Comerțului pentru restricționarea mărfurilor lituaniene însă Germania se opune, conform The Telegraph.
Toate acestea alături de faptul că preferă să vândă arme alimentând conflicte din Orientul Mijlociu dar refuză ferm un ajutor militar pentru Ucraina, fac ca Germania să fie văzută ca fiind pe cont propriu fără a ține sema de nevoile partenerilor și aliaților.
