Guvernele Uniunii Europene au convenit joi (9 decembrie) ca Croația să se alăture zonei Schengen, de călătorie fără pașapoarte, după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că a reușit să-și gestioneze eficient secțiunea frontierelor externe ale blocului.
Pentru Croația, care a devenit membră a UE în 2013 și dorește, de asemenea, să adere la zona euro cu monedă unică, primirea în zona Schengen este de multă vreme o problemă sensibilă din cauza migrației.
„Croația este pregătită”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă, după ce s-a ajuns la un acord între miniștrii de interne ai blocului. Comisia a recomandat includerea Croației în Schengen în octombrie 2019.
Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a fost prea zelos în a arăta UE că poate opri migranții fără acte pentru a adera la Schengen. Este posibil ca Croația să beneficieze de un “turism” sporit atunci când controalele de frontieră în restul blocului vor fi eliminate.
Croația a recunoscut în octombrie că ofițerii săi de poliție au participat la o respingere violentă a migranților la granița cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE.
Nu a fost imediat clar exact când Croația se va alătura zonei Schengen, care este văzută ca una dintre cele mai mari realizări ale UE care stă la baza unei Europe din ce în ce mai integrate și unite.
Bulgaria și România care au aderat la UE în 2007, au fost considerate apte să adere la Schengen de către Comisia Europeană din 2012. Cu toate acestea, ambele țări s-au confruntat cu vetouri succesive din partea statelor membre mai vechi.