Știința ne ajută să ne menținem în siguranță și sănătoși. Garanțiile publice care mențin apa potabilă curată și jucăriile copiilor noștri în siguranță se bazează pe știință independentă și un proces transparent de elaborare a legilor. Cu toții ne bazăm pe informații științifice pentru a face alegeri informate cu privire la orice, de la ceea ce mâncăm până la produsele de consum pe care le cumpărăm pentru familiile noastre. (știință independentă = om de știință independent din punct de vedere financiar care urmărește studii științifice fără afiliere directă la o instituție publică, cum ar fi o universitate, companie sau un organism de cercetare și ezvoltare administrat de guvern).
Dar rezultatele științei independente nu oferă întotdeauna o lumină favorabilă asupra produselor și practicilor corporative. Ca răspuns, unele corporații manipulează știința și oamenii de știință pentru a distorsiona adevărul despre pericolele produselor lor, folosind un set de tactici făcute celebre cu decenii în urmă de industria tutunului. Numim aceste tactici Manualul de dezinformare.
Pentru a fi clar: majoritatea companiilor nu se angajează în dezinformare. Practicile înșelătoare care compun “Manualul de dezimformare” sunt folosite de o mică minoritate de companii – și totuși ele se găsesc într-o gamă largă de industrii, de la combustibili fosili la sporturi profesioniste.
Iată cinci dintre cele mai utilizate “metode” și câteva dintre numeroasele cazuri în care au fost folosite pentru a bloca reglementările sau pentru a minimiza răspunderea corporativă, adesea cu o eficacitate înspăimântătoare – și cu repercusiuni dezastruoase asupra sănătății și siguranței publice.
1. Falsul
Incercarea de a face știința contrafăcută drept cercetare legitimă
Companiile susțin si dezvoltă o mare parte de cercetare științifică iar societatea beneficiază adesea de pe urma acesteia. Dar cercetarea științifică de bună credință necesită un grad înalt de integritate științifică pentru a se asigura că rezultatele derivă din dovezi și nu din dorința de a îndeplini un obiectiv predeterminat, neștiințific. Persoanele care au o miză financiară în rezultatele cercetării nu ar
trebui să publice în reviste științifice fără dezvăluirea completă și clară a conflictelor de interese – mai ales atunci când rezultatele implică siguranța sau eficacitatea produselor unei companii.
Pentru a se sustrage de la aceste standarde, unele companii aleg să producă știință contrafăcută – plantând articole scrise de necunoscuți în reviste științifice legitime, publicând selectiv rezultate pozitive în timp ce nu raportează rezultatele negative sau comandând studii științifice cu metodologii greșite părtinitoare către rezultate predeterminate. Aceste metode subminează procesul științific și după cum
arată studiile noastre de caz, ele pot avea consecințe grave asupra sănătății și siguranței publice. Studiu de caz: Cum Georgia-Pacific a publicat în cunoștință de cauză știință falsă despre siguranța azbestului – https://bit.ly/31AMb4z
2. Războiul fulger
Hărțuirea oamenilor de știință care vorbesc cu rezultate si sunt considerați incomozi pentru industrie
Companiile și asociațiile din industrie încearcă uneori să îngroape informații științifice hărțuind sau intimidând oamenii de știință ale căror cercetări le amenință rezultatul final. Această constrângere poate lua mai multe forme diferite: studiile noastre de caz arată modul în care corporațiile au amenințat să definanțeze cercetările oamenilor de știință, să interfereze cu promovarea sau mandatul acestora, să îi transfere în alte poziții sau să le păteze reputația.
Unele corporații au încercat, de asemenea, să pună botnița oamenilor de știință, incluzând ordine restricție în cercetare sau prin litigii și cereri deschise pentru limita timpul și resursele, făcând ca universitățile să nu mai susțină cercetări importante și relevante care ar fi putut pune bețe in roată.
Fiecare dintre aceste tactici are același scop: să reducă la tăcere oamenii de știință și să înăbușe știința independentă. Acest comportament încalcă spiritul cercetării științifice, care este deschisă tuturor ideilor și constatărilor și care include experți care doresc să afle mai multe despre lumea in care trăim. Orice eforturi de a-i face pe oamenii de știință să se simtă amenințați sau de a-i descuraja să publice sau chiar să-și continue cercetările sunt atacuri directe la
adresa științei independente, compromițând capacitatea acesteia de a servi eficient publicul. Studiu de caz: Liga Profesionista de Forbal Amercan a încercat să intimideze oamenii de știință care studiau legătura dintre fotbalul profesionist și leziunea cerebrală traumatică – https://bit.ly/3Ir8lY2
3. Diversiune
Producere de incertitudine cu privire la știință
Pe măsură ce apar dovezi despre efectele adverse ale unui produs, companiile vor încerca uneori să submineze știința răspândind în mod fals îndoieli asupra reacțiilor adverse, înșelând publicul și subminând eforturile organismelor de reglementare de a proteja publicul. Un memoriu de acum infam al unui director de tutun din 1969 a surprins bine această strategie: “Îndoiala este produsul nostru, deoarece este cel mai bun mijloc de a concura cu cunostințele care există în mintea publicului
larg.”
Studiile noastre de caz arată cum corporațiile au format asociații și grupuri de interese al căror nume care sună inofensiv pentru a submina știința, a influența opinia publică și a obține acces la factorii de decizie politică, păstrând în același timp iluzia independenței. Studiu de caz: Cum au folosit lobbyiștii grupul “Astroturf” pentru a deruta publicul – https://bit.ly/3oxJHNA
4. Paravan
Cumpărarea de credibilitate prin alianțe cu mediul academic sau grupuri profesionale pentru a le folosi ca paravan
Multe companii stabilesc legături financiare puternice cu departamentele de cercetare universitare cu scopul legitim de a promova cunoștințele publice. Corporațiile sponsorizează uneori președinții de academie, sponsorizează studenți sau finanțează cercetarea. Aranjamente ca acestea pot ajuta companiile să-și îmbunătățească imaginea prin afilierea la o instituție academică prestigioasă sau la o societate profesională.
Transparența și independența științifică sunt cruciale în astfel de relații. Studiile finanțate de industrie au mai multe șanse să producă rezultate favorabile industriei. Acest lucru nu înseamnă că finanțarea corporativă a cercetării va duce în mod necesar la rezultate părtinitoare dar subliniază necesitatea unei dezvăluiri complete, astfel
încât obiectivitatea literaturii științifice să poată fi evaluată în mod adecvat de catre oricine.
După cum arată studiile noastre de caz, companiile au facut alianțe academice pentru a influența cercetarea și a răspândi informații greșite care servesc interesele corporative subminând în același timp știința. Studiu de caz: Cum și-a deghizat Coca-Cola influența asupra științei despre zahăr și sănătate – https://bit.ly/3yauzJa
5. Aranjamente
Manipularea oficialilor guvernamentali pentru a influența în mod necorespunzător legea
La fel ca ONG-urile, multe companii sau asociații din industrie fac lobby asupra guvernului pentru a ajuta la adoptarea unei legislații favorabile intereselor lor. Cu toate acestea, unele companii merg până acolo încât subminează modul în care ministerele folosesc știința pentru a dezvolta legi, făcând eforturi pentru schimbări care îngreunează ministerele să-și îndeplinească misiunile, folosind conexiuni politice pentru a obține acces la secretarii de stat și chiar la miniștri. Astfel
de acțiuni compromit capacitatea guvernului de a proteja publicul.
Din păcate, o “ușă rotativă” între industrie și guvern prezintă o oportunitate uriașă pentru persoanele cu legături în industrie și conflicte de intrerese clare de a ocupa poziții cheie de decizie. Astfel de funcționari pot contribui la dezvoltarea legilor de care beneficiază un fost sau potențial angajator, legi care pot persista mult timp după plecarea lor.
Deși este cu siguranță rezonabil ca industria să participe ca parte interesată la luarea deciziilor în politică, prin consultari cu guvernul, transparența și vigilența publică sunt necesare pentru a împiedica companiile să-și folosească buzunarele adânci și rețelele puternice pentru a promova politici care subminează dovezile știiqqnțifice și amenință sănătatea și siguranța publică. Studiu de caz: Cum Dow
Chemical a influențat Agentia Mediului din SUA să ignore dovezile științifice despre Chlorpyrifos (pesticid) – https://bit.ly/31xVvqh
Articolul original este in limba engleză – aici.
