Unu din doi români din mediul urban a evitat să își monitorizeze starea de sănătate în perioada pandemiei, apelând mai rar sau deloc la consultații medicale, analize de sânge sau alte investigații, se arată într-un studiu Ipsos.
Tendința românilor de a amâna sau a evita vizita la medic a fost acutizată de pandemie
Studiile în domeniul farmaceutic derulate de Ipsos pe parcursul anilor au arătat că românii au în general un comportament mai puțin orientat spre prevenție sau monitorizarea stării de sănătate, în special în lipsa unei afecțiuni cronice sau acute. Acest comportament de ‘procrastinare’ (‚merg la medic când îmi e chiar rău și nu mi-a trecut de la sine’) este determinat de o slabă educație medicală, în general, dar și de motive financiare sau emoționale (evitarea sentimentului de vulnerabilitate resimțit în contact cu medicii sau cu sistemul sanitar, teama de a nu primi un diagnostic îngrijorător sau dorința de a nu intra în contact cu sistemul public de sănătate – iată câteva exemple).
Accesul limitat sau restricționat la sistemul de sănătate în perioada pandemiei, precum și teama românilor de a nu contracta COVID-19 din clinici și spitale au acutizat și mai mult acest comportament de evitare și amânare a monitorizării sănătății. Astfel, aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). În paralel, un sfert dintre români (23%) nu și-au făcut deloc analize de sânge, respectiv 29% nu au apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție. Datele arată faptul că interesul pentru a merge la medic sau a face analize a fost mai scăzut in rândul bărbaților și al persoanelor cu educație și venituri mai mici.
În pandemie, persoanele cu afecțiuni cronice au avut, din păcate, un comportament destul de asemănător cu restul populației urbane, adică aproape jumătate (46%) au apelat mai rar sau deloc la medicul specialist sau la analize la sânge (42%) și mai mult de jumătate (57%) la investigații și ecografii de prevenție. Bolnavii cronici au ținut legătura cu medicul de familie într-o măsură mai mare comparativ cu populația urbană, cel mai probabil pentru a primi rețeta pentru afecțiunea cronică. Cu toate acestea, o treime dintre ei (34%) au mers mai rar sau chiar deloc la medicul de familie.
Medicina la distanță a reprezentat o soluție, însă într-o proporție moderată și mai degrabă pentru pacienții tineri, pentru părinți și pentru bucureșteni
Mai puțin de o treime dintre românii din mediul urban (31%) au apelat la medicină la distanță, canalele preferate fiind consultațiile prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%), scoruri mai mici fiind înregistrate de consultații video prin internet sau prin platformele de telemedicină ale clinicilor (doar 6%).
