Mai mult de două treimi dintre angajații români visează să aibă propriul business. Mai exact, 68 la sută dintre salariați sunt interesați să își deschidă o afacere în următorii doi ani, iar 87 la sută dintre persoanele care activează ca freelanceri (liber-profesioniști) împărtășesc aceeași dorință, arată un studiu realizat de Unlock Research pentru ING Bank România.
Printre domeniile de activitate în care angajații doresc să devină antreprenori sunt: comerțul cu amănuntul (14 la sută), HoReCa (11 la sută), IT (7 la sută) și comerțul online (6 la sută). Freelancerii își doresc să facă trecerea către antreprenoriat în domeniile HoReCa (9 la sută), media sau marketing (9 la sută), comerț cu amănuntul (8 la sută), și IT (6 la sută).
”Antreprenoriatul este o alegere care are capacitatea de a modela piața muncii și mediul de afaceri din România pe viitor, având în vedere potențialul care există în prezent. Iar studiul ING vine ca o validare a unui curent pe care îl simțim din ce în ce mai mult, unde oamenii și-au redescoperit pasiunile pe timp de pandemie și își fac curaj pentru a le da curs.
Mai mult, studiul ne arată că suntem într-o direcție foarte bună cu proiectul pe care l-am lansat alături de Impact Hub încă de acum cinci ani: Startarium. Acolo, toți cei care doresc să facă trecerea către antreprenoriat au tot ce le trebuie pentru a porni pe acest drum, de la idee la scalare”, afirmă Silvia Mihăilescu, director de marketing, comunicare și CSR la ING Bank România.
Pregătirea pentru antreprenoriat
Angajații care vor să devină antreprenori se informează și verifică viabilitatea ideii de afacere pe care o au înainte de a investi timp și bani. Astfel, 56 la sută dintre ei declară că au studiat domeniul sau industria în care și-ar dori să activeze, iar 40 la sută au și pregătit un plan de afaceri. În ceea ce privește vârsta, cel mai mare procent de angajați care își doresc un business pe cont propriu se află în rândul celor între 25 și 44 de ani.
În schimb, freelancerii studiază domeniul de interes din punctul de vedere al înțelegerii competiției și al aspectelor legislative (57 la sută). 44 la sută au întocmit un plan de afaceri, iar 29 la sută au declarat că au urmat programe de mentorat, cursuri antreprenoriale și workshop-uri.
Motive pro și contra unui business propriu
Când vine vorba de angajați, 53 la sută spun că principalul motiv pentru care nu vor să devină antreprenori este insuficiența banilor. Alte argumente care stau la baza deciziei acestora sunt dificultatea de a conduce un business (34 la sută) și securitatea oferită de job (27 la sută).
În schimb, printre principalele motive care îi încurajează să își deschidă o afacere se află dorința de a se întreține pe seama unui hobby sau a unei pasiuni (19 la sută), oportunitatea de a învăța mai mult decât în poziția actuală de angajat (18 la sută) și libertatea de a-și desfășura activitatea conform propriilor alegeri (17 la sută).
Pentru freelanceri, motivele pentru începerea unui business sunt oportunitatea de a câștiga pe baza unui hobby sau a unei pasiuni (25 la sută), libertatea de a-și desfășura munca conform propriilor dorințe (20 la sută) și opțiunea de a fi beneficiari direcți ai activității prestate (15 la sută). Dezavantajele în luarea unei astfel de decizii sunt reprezentate de plata taxelor către stat (18 la sută), asumarea unor riscuri mai mari (14) și fluctuația încasărilor (13 la sută).
Totodată, frica de birocrație, legislație și autorități a fost nominalizată de 24 la sută dintre angajați și de 33 la sută dintre freelanceri. O necesitate menționată de ambele grupuri, în aceeași proporție de 57 la sută, este reprezentată de un sistem simplificat sau o platformă pentru tot ceea ce înseamnă taxe și probleme care țin de contabilitate.
Alte lucruri pe care românii le consideră ca fiind de mare ajutor pentru pornirea în antreprenoriat sunt programele de finanțare (57 la sută – angajați, 47 la sută – freelanceri) și programele de mentorat (41 la sută – angajați, 38 la sută – freelanceri).
De la angajat la freelancer și viceversa
Când vine vorba de a deveni freelanceri, 56 la sută dintre angajați sunt interesați. Pentru ei, freelancing-ul înseamnă un proces de învățare continuă, iar printre dezavantajele menționate se află fluctuația încasărilor (23 la sută) și asumarea unor riscuri mai mari (16 la sută). Însă odată ajuns freelancer, întoarcerea la rolul de angajat este mai dificilă, doar 37 la sută dintre aceștia menționând că ar fi interesați să devină angajați.
