Noua legislație a UE va permite examinarea mesajelor online pentru a detecta abuzul asupra copiilor. Această dezbatere a lipsit cu desăvrșire din România, noi fiind simpli spectatori care va trebui să ne mulțumim cu urmările acestui lucru.
Cum noi am mai trecut câteva zeci de ani prin urmărire drastică de către comuniști prin Securitate, ar fi trebuit ca europarlamentarii români să ne informeze și să ne asigure că nu vom retrăi vremurile trecute când toate telefoanele erau ascultate și toate scrisorile erau citite dar nu de către destinatari ci de către securiști.
Parlamentul European a adoptat marți (6 iulie) versiunea finală a derogării ePrivacy, o măsură temporară care permite furnizorilor de servicii de comunicații electronice să scaneze și să raporteze mesaje private online care conțin materiale care descriu abuzuri sexuale asupra copiilor. Prevederile permit, de asemenea, companiilor să aplice tehnologii aprobate pentru detectarea tehnicilor de grooming.
„Acest regulament interimar pune capăt incertitudinii companiilor. Nu pune capăt pericolului pentru copii. Aceasta este doar o soluție temporară pentru a remedia o urgență acută. Avem nevoie de un răspuns permanent pentru a contracara o amenințare persistentă împotriva copiilor ”, a declarat Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, prezentând legislația în Parlamentul European luni (5 iulie).
Potrivit Comisiei Europene, aproape 4 milioane de imagini și videoclipuri care conțin abuzuri asupra copiilor au fost raportate anul trecut. În aceeași perioadă de timp, au fost depuse 1.500 de rapoarte pentru grooming, o tehnică utilizată de prădătorii sexuali pentru a se împrieteni cu minorii. Potrivit Europol, situația s-a înrăutățit și mai mult în timpul pandemiei COVID-19.
Confidențialitate vs. protecția copilului
Noul regulament prevede un cadru legal pentru companiile tehnologice pentru a monitoriza comunicațiile interpersonale în mod voluntar cu scopul de a detecta și raporta materiale care descriu abuzuri sexuale ale minorilor sau încercări de îngrijire a copiilor.
Thorn, un ONG cu sediul în SUA, a salutat noua legislație a UE, indicând o creștere cu 15.000% a dosarelor raportate în ultimii 15 ani. „Ne confruntăm cu o criză globală în creștere a abuzurilor sexuale online asupra copiilor și pur și simplu nu ne putem permite să mergem înapoi în această luptă”, a declarat vicepreședintele Thorn, Sarah Gardner.
Totuși, regulamentul a fost criticat ca fiind prea intruziv și care permite monitorizarea fără discriminare a comunicațiilor private. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), organul de supraveghere al confidențialității din UE, a pus sub semnul întrebării compatibilitatea măsurii cu dreptul fundamental la confidențialitate într-un aviz neobligatoriu anul trecut. Preocupări similare au fost exprimate într-un raport al Consiliului Europei.
Scanarea conversațiilor private va fi realizată prin instrumente automate de recunoaștere a conținutului, alimentate de inteligență artificială, dar sub supravegherea umană. Furnizorii de servicii vor putea utiliza, de asemenea, tehnologii anti-grooming, după consultarea autorităților de protecție a datelor.
Rezultat controversat
La negocierea textului final, Parlamentul European a ridicat mai multe probleme de confidențialitate. Pentru Birgit Sippel, europarlamentarul care conduce negocierile, principalele îmbunătățiri au inclus informarea mai clară a utilizatorului cu privire la posibila scanare a comunicațiilor, împreună cu perioade clare de păstrare a datelor și limitări ale implementării tehnologiei.
Cu toate acestea, europarlamentarul Patrick Breyer a criticat înțelegerea finală, spunând că instrumentele automate raportează conținut nerezident în 86% din cazuri, dezvăluind presupuse comunicări suspecte către organizații private și autorități de poliție fără ca utilizatorul să fie notificat.
Preocupările privind confidențialitatea se referă la riscul expunerii unei comunicări private legitime între adulți, cum ar fi imagini nud sau sexting, care ar putea deschide ușa abuzului.
Alexander Hanff, fostă victimă a abuzului asupra copiilor, nu este de acord. El a criticat deschis dispoziția, argumentând că va priva victimele de canale de consiliere confidențială. „Nu va împiedica copiii să fie abuzați, ci pur și simplu va conduce abuzul mai departe în subteran, va face din ce în ce mai dificilă descoperirea acestuia. În cele din urmă, va conduce la abuzarea mai multor copii ”, a spus Hanff.
Planuri pe termen lung
De la începutul anului 2021, definiția comunicațiilor electronice conform legislației UE s-a modificat pentru a include și serviciile de mesagerie. Prin urmare, mesajele private nu mai intră în sfera GDPR, cadrul de confidențialitate al UE, ci se încadrează în directiva ePrivacy din 2002.
În timp ce GDPR include măsuri pentru detectarea abuzurilor sexuale asupra copiilor, nu este cazul directivei privind confidențialitatea electronică. Schimbarea regimului juridic a făcut ca mulți furnizori online să nu mai facă raportare voluntară,număruk raportărilor scăzând cu 53% de la începutul anului.
