România scoasă la vânzare!

Există câteva repere ale istoriei recente care ne spun foarte mult despre rolul umilitor pe care a ajuns să-l aibă România în relația cu partenerii săi așa-zis „strategici”. După venirea PNL la guvernare în noiembrie 2019, a avut loc următoarea serie de evenimente care dau de gândit (cu certitudine lista nu e exhaustivă!):

1. Chiar la finalul anului 2019, s-a achitat în avans o tranșă de plată pentru rachetele Patriot care abia acum încep să fie livrate de americani. Banii trebuiau achitați abia în februarie-martie anul următor și nu ar fi afectat deficitul bugetar din 2019…. cum s-a întâmplat în urma efectuării plății în avans.
2. A fost eliminată taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic, în favoarea marilor corporații care acționează pe această piață. Banii erau destinați pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, în vederea liberalizării pieței.
3. A fost eliminat plafonul tarifelor la gaze naturale, în beneficiul firmelor din acest sector și în dezavantajul consumatorilor români.
4. A fost liberalizată piața la gaze naturale, iar tarifele au crescut cu 15% și mai urmează un val de scumpiri de minim 13% de la 1 iulie.
5. A fost liberalizată piața de energie electrică, tarifele au crescut cu 18% și mai urmează să crească după 1 iulie, cel puțin pentru cei care nu și-au refăcut contractul pe piața concurențială. Din nou, au câștigat firmele din sector, în dauna consumatorilor.
6. A fost eliminată obligația administratorilor privați ai fondurilor de pensii din Pilonul II de a-și majora capitalul social. Inițial obligația fusese introdusă cu scopul de a crește aportul acestor firme pentru acoperirea pierderilor în caz de falimentare a fondului administrat. După eliminarea obligației, riscul va fi suportat aproape în totalitate de statul român, adică de toți cetățenii care contribuie cu taxe și impozite.
7. S-a redeschis negocierea pe Legea Offshore, pentru a da satisfacție firmelor străine care vor să exploateze zăcământul de gaze naturale descoperite în Marea Neagră.
8. A fost anulat parteneriatul public-privat pentru construcția Autostrăzii Comarnic-Brașov, care urma să fie construită de consorțiul turco-chinez, China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm. Se făcuseră studiile, avusese loc licitația, se desemnase câștigătorul. Mai trebuia doar să fie semnat contractul, iar lucrările ar fi trebuit să înceapă chiar din 2020. Motivul anulării: politica externă agresivă a SUA de a bloca expansiunea economică a Chinei. Acum firma chineză amenință că va cere daune de 1 miliard de euro statului român. S-a reluat totul de la zero, iar noul ministru al Transporturilor a anunțat că un posibil termen de finalizare ar fi 2030!
9. S-a renunțat la construcția spitalelor regionale în parteneriat public privat, care propunea un cost de 140 milioane de euro pentru fiecare spital regional (în total 420 de milioane euro), cu un aport al statului de maxim 25%, diferența urmând să fie finanțată de partenerul privat. S-a revenit la proiectul Băncii Europene de Investiții (BEI) care propune pentru cele trei spitale un cost de peste 1,3 miliarde de euro, din care doar 150 de milioane de euro sub banii primiți de la UE – bani care se reîntorc la UE pentru plata studiilor BEI în valoare de 120 de milioane euro! Doar 30 de euro mai rămân la dispoziția României pentru construcția spitalelor! Diferența până la aproape 1,2 miliarde euro urmează să fie asigurată de statul de român, împovărând bugetul și deficitul bugetar.
10. Într-un singur an, Guvernul s-a împrumutat nu mai puțin de 44 de miliarde de euro la cele mai mari dobânzi din spațiul Uniunii Europene, în beneficiul băncilor care au împrumutat Guvernul. Nu e clar unde s-au dus banii din aceste împrumuturi, pentru ca investițiile prin PNDL tocmai au fost suspendate din lipsă de fonduri și nici nu  s-au văzut creșteri ale veniturilor populației.
11. A fost eliminată așa-zisa „taxă pe lăcomie” din sistemul bancar, respectiv taxa pe activele bancare care sancționa băncile care nu se implicau  în creditarea economiei private.
12. Funcționari de rang secund din Ambasada SUA solicită imperativ Guvernului și Coaliției de guvernare să „își țină promisiunea” și să desființeze singurul parchet independent din România. Promisiune față de cine? Pe lângă faptul că se încalcă tratatele diplomatice internaționale, care interzic membrilor misiunilor străine să intervină în politicile interne ale statelor gazdă, motivațiile reprezentanților SUA sunt de-a dreptul penibile, anume faptul că această secție ar bloca lupta anti-corupție, deși aceasta ține de competența DNA. Niciun lider politic nu a reacționat la această solicitare insolentă din partea diplomatului american! Nici măcar din opoziție!
13. Deși guvernarea de dreapta a răspuns pozitiv la toate solicitările Comisiei Europene în domeniul Justiției, oficialii europeni au decis menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare, care a fost tot timpul invocat pentru a ține România în afara Spațiului Schengen. Deci miza nu prea are legătură cu lupta anti-corupție și cu reformarea justiției, ci pare a ține mai degrabă de interesele comerciale ale unor state care se simt amenințate de potențialul comercial al României ca poartă pentru UE în comerțul cu Orientul.
14. Majoritatea din Senat a PNL-USR-UDMR a abrogat legea care interzicea înstrăinarea acțiunilor companiilor de stat în pandemie, când prețul ce poate fi obținut pentru acestea e mult subevaluat. Urmează votul final la Camera Deputaților.

Trageți singuri concluzia și întrebați-vă:

• În ce măsură elementele de mai sus au servit cu adevărat intereselor naționale și ale cetățenilor români?
• Ce a primit România în schimbul acestor cedări succesive în fața unor cereri care își au în mod evident comanda în afara țării?
• Pentru cine guvernează Guvernul României?