Eșec după eșec în la Comisia Europeană cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea, USR: sunt respinse irigațiile, conectarea localităților la gaze, autostrăzile.
Comisia Europeană nu este de acord cu proiectul în valoare de 600 de milioane de euro privind conectarea unor localități la gaze naturale, din Planul Național de Redresare și Reziliență. Anunțul a fost făcut de Ludovic Orban, după ședința Biroului Executiv Național, în care liberalii s-au arătat nemulțumiți de negocierile purtate la Bruxelles. La finalul ședinței, Orban a spus că „sunt chestiuni tehnice care pot fi soluționate”.
Comisia a respins, de asemenea, și proiectul Guvernului care prevede alocarea unor fonduri în valoare de 2,5 miliarde de euro din PNRR pentru irigații. În total, propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi de 4,6 mld. de euro. Comisia Europeană a avut observații și în legătură cu cele 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier şi autostrăzi.
În plus, termenul de depunerea proiectelor va fi depășit cu o lună.
Iată ce domenii sunt acceptate și termenul de prezentare a proiectelor, conform site-ului oficial al Comisiei Europene:
Pentru a primi sprijin din partea Mecanismului de redresare și reziliență, țărilor UE li se solicită să stabilească în planurile lor un pachet coerent de proiecte, reforme și investiții în șase domenii de politică:
- tranziția verde
- transformarea digitală
- creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și ocuparea forței de muncă
- coeziunea socială și teritorială
- sănătatea și reziliența
- politicile pentru generația următoare, inclusiv educația și competențele
Ca regulă generală, țările UE au ca termen 30 aprilie 2021 pentru a-și transmite planurile naționale de redresare și reziliență în care își vor prezenta agenda de reformă și de investiții până în 2026.
Vicepremierul Dan Barna a declarat luni că, în privinţa proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană a apreciat componentele de educaţie, infrastructura de sănătate, feroviară şi împăduriri.
“Comisia Europeană a apreciat unele componente (din proiectul prezentat de România al PNRR – n.r.): partea de educaţie, partea de infrastructură de sănătate, partea de feroviar, partea de împăduriri, adică sunt miliarde importante acolo şi în ceea ce înseamnă partea de împăduriri şi în ce înseamnă partea de construcţia de spitale, reforma în educaţie, toate lucrurile acestea sunt considerate de Comisie ca fiind suficient de mature şi suficient de bine închegate astfel încât să se regăsească în forma finală a programului”, a spus Barna la DIGI 24.
El a adăugat că în privinţa PNRR “mai trebuie discutat pe zona de irigaţii, infrastructură pe agricultură”.
“Problema cu irigaţiile este că aşa cum ştim noi irigaţiile, canale care străbat câmpiile şi de acolo cu pompe se face irigaţia, în realitate contribuie la deşertificare, pentru că, practic, se extrage apa din sol, o parte e preluată înapoi în sol, o parte se evaporă. Se pierde accelerat apa din sol. România are o prezenţă a apei în sol sub media necesară şi atunci genul acesta de sisteme de irigaţii tradiţionale sunt depăşite complet şi Comisia Europeană a spus foarte clar: ‘nu o să dăm bani pentru sisteme care, în loc să contribuie la un impact pozitiv asupra mediului, afectează şi mai dramatic mediul’. Soluţia pe care o vedem deja în ţările mai dezvoltate sunt acele sisteme de irigaţii prin picurare, sistemele unde apa este dusă prin ţevi, cantitate mult mai mică de apă decât apa de canal, care vara se şi evaporă în cantităţi uriaşe şi atunci, din motivul acesta, Comisia a spus că actuala formulă ‘nu va beneficia de suportul nostru, pentru că este depăşită tehnic, moral'”, a afirmat Barna.
Acesta a precizat că Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a dezvolta sisteme mai moderne de irigaţii şi o posibilitate este folosirea fondurilor structurale.
