„După cum probabil s-a aflat, ieri am ajuns la un acord în Consiliul European și României i-a fost alocată suma de 80 de miliarde de euro pentru programe europene pentru anii care urmează. Este o sumă foarte mare și cu acești bani, dragi români, vom fi în situația nu doar de a relansa economia României, vom fi în situația de a reconstrui România, deci să intervenim și în economie, și în marile sisteme publice”, declara Iohannis, pe 20 iulie 2020, la Bruxelles. Declarația avea loc în contextul negocierilor dintre liderii europeni privind alocarea unor sume importante de bani către statele membre pentru relansarea economiei după șocul provocat de pandemia de coronavirus. Obiectul principal al negocierilor a fost așa-numitul Mecanism de Redresare și Reziliență.
Declarația lui Iohannis lăsa de înțeles că România va primi pe termen scurt circa 80 de miliarde de euro pentru relansarea economică, în contextul pandemiei.
În realitate însă doar o parte, relativ mică, din suma indicată de Iohannis reprezintă sprijinul UE pentru combaterea efectelor negative din economie din cauza pandemiei.
Deși inițial suma negociată de Iohannis a fost cea indicată în declarația sa, respectiv 79,9 miliarde euro, ulterior, în urma unor ajustări la nivelul Parlamentului European, suma a scăzut cu circa 3 miliarde euro, ajungând la 76,8 miliarde euro.
Mai mult de jumătate din sumă nu e pentru combaterea efectelor pandemiei și ar putea veni abia în următorii 10 ani
Ceea ce nu a spus Iohannis în intervențiile sale după ieșirea de la negocieri de la Consiliul European, este că cea mai mare parte a acestor bani nu a fost alocată pentru combaterea efectelor pandemiei asupra economiei. De fapt, 46,4 miliarde euro reprezintă alocarea obișnuită pentru România pentru noul exercițiul financiar 2021-2027. Adică acești bani nu vor veni acum ci peste mai mulți ani buni, în funcție de capacitatea noastră de genera și realiza proiecte de dezvoltare viabile care să fie decontate de Comisia Europeană. Spre comparație, pe exercițiul financiar anterior, până acum România a reușit să absoarbă doar 52% și rămâne de văzut cât va mai putea obține până la finalul perioadei de extensie care va ține până la finalul anului 2023. Deci dacă vom merge în acest ritm, România va obține cei 46,4 miliarde euro în următorii 9-10 ani…
Doar 30,4 miliarde pentru combaterea efectelor pandemiei în economie
Diferența de 30,4 miliarde euro este suma alocată României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Dar nici aici Iohannis nu a spus totul până la capăt. Mai puțin de jumătate din sumă, respectiv 13,8 miliarde sunt bani „primiți” sau „obținuți” cu adevărat de România. Diferența de 16,6 miliarde sunt bani împrumutați pe care va trebui să-i rambursăm Comisiei Europene.
Nici suma de 13,8 miliarde euro nu e sigură…
Deci în mod real, România a primit doar 13,8 miliarde euro pentru combaterea impactului negativ al pandemiei asupra economiei. Dar până și acești bani sunt doar pe hârtie pentru că România trebuie să îndeplinească o condiție „eliminatorie” pentru a-i obține. Până la finalul anului următor țara noastră va trebui să fie capabilă să genereze proiecte viabile care să absoarbă minim 70% din cele 13,8 miliarde. Dacă nu vom atinge acest prag, România va pierde toată suma!
Iar misiunea de a absorbi acești bani într-un termen atât de scurt nu pare a fi deloc simplă. România a eșuat deja cu primul Plan Național de Redresare de Reziliență realizat de Guvernul Orban și prezentat de Iohannis la finalul anului trecut. Comisia a respins planul pe motiv că nu corespunde cu obiectivele de finanțare stabilite în Mecanismul de Redresare și Reziliență. Altfel spus, România nu a fost capabilă să propună direcții de finanțare care să corespundă liniilor de finanțare oferite de Uniunea Europeană.
1,7 miliarde poate obține România în acest an, dacă respectăm condiția pragului de 70% absorbție până în decembrie 2022
Până la finalul lunii aprilie 2020, România ar trebui să obțină avizul Comisiei pentru a doua încercare de a propune un Plan Național de Redresare și Reziliență. Dacă va reuși acest lucru atunci în a doua parte a anului, am putea primi circa 13% din cele 13,8 miliarde disponibile, pentru pre-finanțarea proiectelor. Deci în cel mai bun caz, România ar putea primi în semestrul II o sumă de 1,7 miliarde euro. Dar dacă nu vom reuși să absorbim 70% din total până la finalul anului 2022, atunci va trebui să returnăm și această sumă Comisiei Europene.
Așadar, în 2020, România ar putea obține de la UE 1,7 miliarde euro, iar restul până la 13,8 până la finalul anului 2023, doar dacă vom trage 70% din ei până la finalul anului următor. Nu sunt deloc sume mici – sunt chiar foarte importante pentru România, dar e cu mult mai puțin decât a lăsat Iohannis de înțeles că va primi țara noastră pentru relansarea economică după actuala pandemie.
