În opinia exprimată de Consiliul Fiscal asupra proiectului de buget prezentat de Cabinetul Cîțu apare o precizare care spulberă speranțele românilor în redresarea rapidă a economiei naționale pe baza fondurilor europene anunțate cu mare pompă de președintele Iohannis și invocate apoi cu insistență de premierul Cîțu și de ceilalți lideri și miniștri ai Coaliției de guvernare.
Consiliul Fiscal, care politic vorbind are o conducere apropiată de PNL (a se vedea afinitățile politice ale președintelui CF Daniel Dăianu), insistă pe faptul că Guvernul trebuie să se grăbească să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a mai putea prinde ceva din banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană. Amintim că, la finalul anului trecut, reprezentanții Comisiei Europene au respins deja o primă propunere din partea României, pe motiv că planul nu respecta criteriile oficiale de acordare a banilor și că nu se asuma nicio reformă din partea Guvernului de la București.
Acum, în analiza proiectului de buget, Consiliul Fiscal insistă ca Guvernul să se grăbească să înainteze Comisiei o nouă propunere pentru a nu rata “o șansă istorică” pentru economia națională, mai ales că pentru a primii banii, România trebuie să absoarbă cel puțin 70% din cele 30,4 miliarde de euro, până la finalul anului următor.
Dar chiar dacă Guvernul ar face tot ce trebuie în acest sens, Consilul Fiscal ne spune că primii euro ar ajunge în România, în cel mai bun caz, abia la jumătatea anului!
“Stringența elaborării de către România a PNRR în total acord cu cerințele Comisiei Europene decurge din necesitatea aprobării acestuia într-un timp cât mai scurt, pentru a beneficia de alocarea imediată a prefinanțării de 13% din totalul sumei alocate încă de la jumătatea acestui an , dar și pe seama mecanismului de accesare, 70% din valoarea granturilor trebuind să fie contractată până la finele anului 2022, iar diferența de 30% în anul 2023.” (pagina 22 din Opinia Consiliului Fiscal).
Dar până ajung banii europeni… în primele 50 de zile din noul an, Guvernul a mai împrumutat 14,8 miliarde de lei (3 miliarde de euro), iar deficitul a depășit deja 1%, adică un punct procentual din deficitul de 7,16% asumat de Guvernul Cîțu pentru întreg anul 2020.
